Analiza economica: Guvernul taie investiţiile, creşte cheltuielile

0
8

Redactia Revistei 22 va prezinta, mai jos, o analiza a consecintelor recentei rectificari bugetare a Guvernului Ponta.

 

Primăriile vor primi bani în plus în toamna asta, în avanpremiera alegerilor parlamentare, iar cheltuielile administraţiei se vor mări uşor, arată datele rectificării bugetare adoptate de guvern. Documentul include şi sumele necesare reîntregirii, cu 8%, a salariilor bugetarilor, exerciţiu demarat începând cu 1 iunie 2012, dar pentru care trebuiau prevăzute clar sume în bugetul de stat. În plus guvernul a alocat bani şi pentru restituirea contribuţiei pentru asigurări de sănătate reţinută incorect din pensiile mai mici de 740 de lei.

 

În total guvernul măreşte cu peste 3 miliarde de lei cheltuielile statului şi întrevede o posibilă creştere a veniturilor bugetului general consolidat cu 0,62 miliarde lei. Tăierea cheltuilelor se face pe seama investiţiilor statului, ceea ce poate sacrifica, în parte, creşterea economiei. Cele 2 miliarde de lei tăiate din investiţii se mişcă înspre cumpărarea de bunuri şi servicii ( 1,037 miliarde de lei), către primării (898 milioan de lei) şi către fondul de rezervă al premierului (330 de lei).

 

Avertismentele Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal, acest observator sever al mişcărilor banilor publici, avertizează însă că acest buget revizuit este pândit de pericolul unei supraestimări a evoluţiei economiei.  Bugetul este alcătuit pe preupunerea, optimistă, că economia va creşte cu 1,2%, în timp ce toate prognozele analiştilor indică o majorare a produsului intern brut (PIB) cu numai 0,8%. În aceste condiţii respectarea ţintei de deficit bugetar, va fi dificlă, deşi a fost urcată de la 1,9% la 2,25% din PIB. Când PIB-ul scade, însă cheltuielile rămân constante, deficitul bugetar, această diferenţă negativă între veniturile şi cheltuielile statului, se amplifică.

Respectarea ţintei de deficit este esenţială pentru continuarea programului cu Fondului Monetar Internaţional (FMI). Continuarea programului este esenţială pentru păstrarea ratingului de ţară atribuit economiei româneşti de către agenţiile de evaluare financiară. Ratingul este decisiv pentru ecoluţia cursului monedei naţionale. Cu alte cuvinte exerciţiul de risipă este penalizat cu devalorizarea leului. Un leu slab mătură dintr-o lovitură reîntregirea salariilor bugetarilor, scade puterea de cumpărare a oamenilor, încinge inflaţia şi paote arunca în aer sute de mii de credite în valută.

 

De altfel, în opinia Consiliului Fiscal, exerciţiul rectificării bugetare nu este aşezat pe o analiză temeinică a peisajul macroeconomic din viitorul apropiat.

“Deşi prognoza de creştere economică pentru 2012 a fost revizuită de la 1.8-2.3% la 1.2%, această pare încă a fi optimistă. Recuperarea economică din România rămâne vulnerabilă la o deteriorare a performanţei economiei europene şi a percepţiei de risc pe pieţele internaţionale, care, cumulate cu prelungirea tensiunilor politice locale, pot conduce la reducerea fluxurilor comerciale şi de capital, cu efecte adverse asupra activităţii economice din România şi implicit, asupra bugetului general consolidat”, arată Consiliul Fiscal.

 

Majorarea fondului de rezerva

Un alt punct în care cheltuielile cresc fără explicarea traseului şi necesităţii acestora este majorarea 332 de milioane de lei a fondului de rezervă aflat la dispoziţia premierului. Acesta creşte de la 227 de milioane de lei până la 559 de milioane de lei (125 milioane de euro), reprezentând 0,1% din acest PIB optimist. În istoria postdecembristă mai toţi premierii au avut ambiţia de a dispune de o sumă de bani, utilă mai ales în anii electorali.

Începând însă din 2009, FMI a tăiat apetitul premierilor pentru deghizarea unor cheltuieli discreţionare în fondul acesta dse rezervă şi a cerut rigoare şi transparenţă în cheltuirea banului public. Acest lucru este observat şi de Consiliul Fiscal, care, în nota sa despre poriectul de rectificare consideră că ar fi trebui ca destinaţiile acestui fond să fie clar menţionate şi să facă obiectul unei raportări periodice privind cheltuirea.  

 

“Considerând cele mai bune practici pe plan internațional în domeniu, Consiliul Fiscal recomandă identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o mult mai mare transparenţă, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a nivelului de utilizare al fondului. De asemenea, Consiliul Fiscal recomandă plafonarea sumelor ce pot fi repartizate și utilizate din fondul de rezervă, ca procent din totalul cheltuielilor”, recomandă Consiliul Fiscal.

Sumele alocate primăriilor au ca destinaţie reducerea datoriilor acestora faţă de diferiţi furnizori, cu alte cuvinte micşorarea stocului de arierate, care a urcat îngrijorător şi a creat blocaj fiscal.  Dacă banii se vor cheltui cu înţelepciune, rămâne de văzut. Oricum, practica amânării plăţilor de către companii de stat sau autorităţi locale ascunde sub preş un deficit fiscal masiv, care însă nu se pierde, ci se revarsă, ca o povară, în anul următor. Un an complicat. În esenţă, un buget de campanie, probabil sub aşteptările partenerilor politici, dar încărcat de un potenţial exploziv, datorat, în mare parte, inevitabilelor derapaje.