Blat PSD- PNL in biroul lui Zgonea pe numarul de parlamentari. Votul prin corespondenta, pus la sertar

0
4

După alegerile prezidențiale de anul trecut, ”diaspora” înflorea pe buzele oricărui politician. Promisiuni se făceau cu carul, cenușa se punea în cap cu gălețile. Au trecut aproape opt luni de atunci, iar votul prin corespondență, de care ar trebui să beneficieze, în primul rând cetățenii români din afara granițelor țării, a rămas ascuns prin sertare. PSD și PNL s-au înțeles în parlament aproape perfect în privința legii alegerilor locale: primarii vor fi aleși din primul tur, președinții consiliilor județene – prin vor indirect, iar finanțarea partidelor politice rămâne netransparentă, deci deschisă, în continuare, actelor de corupție. Armonie este şi în privinta legii alegerilor parlamentare, în biroul lui Zgonea s-a bătut palma pe numărul aleşilor: 451 in loc de 300. După încă o rundă de consultări cu partidele pe tema votului prin corespondenţă, preşedintele Iohannis a ieşit mai puţin triumfalist , spunând că e puţin probabil ca în această sesiune să se mai rezolve ceva, dar dat noi si noi asigurări că legea va fi aplicată la alegerile din 2016.

 

Consultarile cu partidele, apa de ploaie

 

Președintele Klaus Iohannis a invitat liderii partidelor politice la mai multe consultări pe tema reformei electorale. Prima a fost la o lună după preluarea mandatului, pe 28 ianuarie, una pe 25 aprilie, ultima, pe 21 mai. Suntem deja la sfîrșitul lunii mai și votul prin corespondență încă nu s-a tranșat. Calendarul stabilit la Cotroceni prevedea ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, toate legile să fie adoptate. Ar mai fi o lună. Nu s-a întâmplat însă nimic, doar vorbe şi promisiuni.

http://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/04/Pre--edintele-Klaus-Iohannis-e1430169288932-350x233.jpg

De altfel, la întâlnirea cu partidele de joi, 21 mai, însuşi preşedintele Iohannis a recunoscut indirect că ceea ce s-a stabilit la intrevederile precedente nu s-a respectat „Ar fi frumos, dar nu cred că până la finalul acestei sesiuni se poate face un proiect transformabil în legea votului prin corespondență”. Totusi, Iohannis e inca optimist: legea va fi aplicata la alegerile din 2016. Ramine de vazut.

Înaintea plecării la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, pe aeroportul Otopeni, președintele Klaus Iohannis a declarat că i-a rugat pe parlamentarii pentru diaspora să-i fie parteneri în a promova un proiect de lege privind votul prin corespondență.

 

Blatul din biroul lui Zgonea

 

Miercuri, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a fost gazda unei întâlniri între Victor Ponta, Vasile Blaga și Alina Gorghiu plus parlamentari din comisia pentru cod electoral într-o nouă discuție despre legea alegerilor parlamentare și votul prin corespondență. La final, președintele PSD a declarat că săptămâna viitoare codul electoral va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, că președintele comisiei pentru cod electoral, Mihai Voicu  de la PNL s-a înțeles cu vicepreședintele comisiei Gabriela Podașcă de la PSD. N-a vrut să spună asupra ce s-au înțeles. Oficial, Vasile Blaga, Alina Gorghiu și Mihai Voicu au tăcut.

https://i0.wp.com/media.stiripesurse.ro/image/201501/w800/media-142046096122907100.jpg

Neoficial, la întâlnirea din biroul lui Valeriu Zgonea, Victor Ponta, Vasile Blaga și Alina Gorghiu au bătut palma: viitorul Parlament va avea 308 deputaţi, plus 17 ai minorităţilor, acestora adăugându-li-se doar patru reprezentând diaspora . Senatul va avea 126 de senatori, doi revenind diaspora, după cum relatează gandul.info. Și în privința acestei legi, PNL și PSD păstrează secretul, cu excepția informației că votul va fi din nou pe liste, așa cum se întâmpla până în 2008. 

La alegerile din acel an, au fost aleși prin vot uninominal 471 de parlamentari, iar în 2012, după formarea USL – 588 de parlamentari. Se ignoră total rezultatul referendumului din 2009, care stabilea un parlament unicameral (cu 77,78 la sută din voturi a 6.740.213 alegători) și maximum 300 de parlamentari (cu 88,84 la sută din voturi a 7.765.573 alegători). Referendumul a fost singurul referendum consultativ validat, având o prezență de 50,95 la sută.

Referendumul, aruncat la cos

 

Curtea Constituțională a statuat prin decizia nr. 682/27 iunie 2012, că acea consultare populară este obligatorie. „Referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale”. Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect) (…) O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie”, a afirmat CCR. Potrivit judecătorilor, o lege electorală care nu respectă refrendumul din 2009 încalcă primul articol din Constituție, dar şi pe cel deal doilea, precum şi articolul 61, deoarece a constatat că „reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul”.

 

Proiectul de lege privind votul prin corespondență, ascuns ca un secret de stat

 

Nu există niciun fel de informație publică legată de legea votului prin corespondență elaborată în cadrul comisiei pentru cod electoral, ca și când s-ar pregăti cine știe ce formulă secretă de produs unic pe piață și ar trebui ferit de concurență.

Eugen Tomac, unul dintre cei șase parlamentari pentru diaspora și președintele PMP, a inițiat un proiect de lege privind votul prin corespondență și votul electronic pentru alegerile prezidențiale, parlamentare și europarlamentare, dar a fost respins în ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2014 cu 203 voturi din cele 294 posibile. Nici un deputat nu a luat cuvântul pentru a-și motiva votul. Președintele Camerei, Valeriu Zgonea, care a condus acea ședință, afirma că legea respectivă nu este o prioritate, ea urmând să fie repusă în discuție peste cinci ani, înaintea următoarelor alegeri prezidențiale. „Pentru alegerile prezidenţiale discutăm peste cinci ani. Prioritatea noastră este ca niciun om să nu fie blocat să voteze viitorul Parlament al României”, a spus Zgonea, care a subliniat faptul că votul prin corespondenţă este definit diferit în funcţie de tipul de alegeri – locale, parlamentare, prezidenţiale – în toate statele europene.

Joi, 21 mai, la Realitatea TV, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, membru al comisiei pentru cod electoral, susținea exact același lucru: ”Am avut niște priorități legislative precum legea alegerilor locale, ca să nu depășim limita de timp de un an până la viitoarele alegeri. Apoi, legea finanțării partidelor politice, care avea legătură cu legea alegerilor lcoale. Acum vine rândul legii alegerilor parlamentare și przidențiale. Agitația sta pe legea votului prin corespondență este făcută pentru că președintele Iohannis a avut o vizită în Italia, dar noi, oricum ne țineam de calendar, până la sfârșitul sesiunii. Nici măcar n-am intrat în luna iunie” (n.n. vacanța parlamentară începe la 1 iulie)

Dan Zamfir, deputat PNL, susține punctul de vedere al lui Eugen Nicolicea și afirmă că PNL are propriul proiect de lege privind votul prin corespondență, proiect înscris deja în circuitul de adoptare parlamentar. Asta înseamnă că proiectul nu este inclus în dezbaterile din comisia pentru cod electoral, altfel, el ar fi trebuit integrat în proiectul ce ar trebui prezentat săptămâna viitoare.

 

Eugen Tomac: UDMR șantajează și PSD, și PNL cu votul pentru diaspora

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1687/13790954/1/eugen-tomac-victor-ciupuliga.jpg?width=400

Eugen Tomac a declarat pentru Revista 22 că ”ținta celor din PSD și PNL este ca votul prin corespondență să nu fie adoptat, ambele partide fiind șantajate de către UDMR cu susținerea guvernului actual sau viitor”. Tomac spune că a solicitat de șapte ori comisiei pentru cod electoral să fie invitat la discuții, având în vedere că a elaborat un proiect de lege cu două tipuri de soluții pentru votul cetățenilor români din afara granițelor țării și nu a fost invitat niciodată. ”Eu nu vreau ca acest proiect să-mi aparțină. Vreau doar să fie elaborat pentru cei patru milioane de români care trăiesc în afara României. Or, discutând despre a acorda Autorității Electorale Permanente prerogative de organizare a alegerilor în diaspora, practic se îngroapă proiectul. AEP nu are instrumente pentru organizare, singura instituție în măsură să facă acest lucru este Ministerul de Externe, care ar asigura și secretul corespondenței votului”, a adăugat Eugen Tomac.

El a înaintat, în luna martie, la Parlament, alte două proiecte de lege privind votul prin corespondenţă și votul electronic. Proiectul privind votul prin corespondenţă consacră acest tip de vot pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului, alegerile pentru Preşedintele României şi alegerile pentru Parlamentul European de către alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Votarea prin corespondenţă se realizează prin expedierea buletinului de vot, prin intermediul serviciilor poştale, către birourile electorale ale secţiilor de votare organizate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din circumscripţiile consulare la care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt arondaţi. Celălalt proiect prevede că votul electronic poate fi exprimat în cadrul alegerilor parlamentare, alegerilor prezidenţiale şi, respectiv, alegerilor pentru Parlamentul European, ca posibilitate alternativă de vot, faţă de votul la urne, pentru toţi cetăţenii români, nu doar pentru cei din diaspora. Proiectele lui Eugen Tomac nu au susținerea niciunui grup parlamentar, ca de altfel nici proiectul înaintat de către PNL depus, pe 26 martie, la Parlament.

 

PNL are propriul proiect pentru votul prin corespondență

 

”Niciun alt grup parlamentar nu a dorit să prezinte o reacţie, fie ea şi critică, sau să semneze alături de noi acest proiect de lege. Am depus în procedură parlamentară obişnuită atât la Comisia de Cod electoral, cât şi pe traseul obişnuit al Parlamentului acest proiect de lege”, a declarat Voicu la acel moment, arătând că simpla mărire a numărului de secţii de votare nu este suficientă şi a susţinut că proiectul privind votul prin corespondenţă va fi un test important pentru actorii politici. Conform proiectului, alegătorul trebuie să depună o cerere de vot prin corespondenţă către Autoritatea Electorală Permanentă într-un termen de 30 de zile înaintea alegerilor. AEP alcătuiește un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot: un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, declaraţia pe proprie răspundere că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale. Alegătorul primeşte în plic și buletinul de vot împreună cu un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu "votat" din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timbrului în patrulaterul dorit. Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot. Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adreasa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţie, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot. Toate documentele trebuie expediate de către alegător către Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii. BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare.

 

Victor Ponta, strategia tergiversarii

http://www.pesterlloyd.net/assets/images/ponta.jpg

Victor Ponta afirma, la momentul depunerii acestui proiect, că propunerea PNL ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar… "Am spus că suntem pentru orice metodă prin care toţi cetăţenii, inclusiv cei din diaspora, să poată vota, iar propunerea PNL ca cetăţenii din diaspora să se înregistreze pe liste electorale este corectă şi de bun-simţ. Trebuie însă să ducem împreună o muncă de a explica ce înseamnă asta, s-ar putea ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, mai ales cei care nu au toate documentele în regulă sau locul de muncă", a declarat premierul. El susținea încă din ianuarie că alegerile din afara țării trebuie organizate ca și cele din țară, de către Autoritatea Electorală Permanentă, și nu de către Guvern, prin Ministerul de Externe, cu toate că în campania electorală din noiembrie 2014 a reptat în mai multe rânduri că nu poate emite o ordonanță de urgență prin care să suplimenteze numărul secțiilor de votare, neavând cadru legal întrucât nu Guvernul organizează alegerile din diaspora, ci BEC și AEP.

 

Diaspora îl ”roagă public” pe Victor Ponta să nu-i mai umilească

http://media.wowbiz.ro/image/201411/w635/media_141494798671694700.jpg

13 asociații ale românilor din diaspora au adresat, săptămâna trecută, o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta și președintelui Camerei Deputaților Valeriu Zgonea, în care le adresează ”rugămintea” de a adopta legea votului prin corespondență, chiar dacă este o propunere a PNL, partid de opoziție, și astfel, implicit, să își ceară scuze pentru suferința și umilința pe care au îndurat-o în noiembrie 2014. Iată un fragment din scrisoarea deschisă:

”Domnule Ponta,

Suntem profund dezamăgiţi că la şase luni de la alegerile prezidenţiale, am fost din nou uitaţi. Ne-aţi promis că ne veţi acorda atenţia cuvenită, aceeaşi pe care o aşteaptă şi o merită fiecare cetăţean român. Chiar dacă nu v-am votat, ne reprezentaţi interesele ca şef al Guvernului şi ca liderul partidelor care formează actuala majoritate parlamentară. Nu doar că ne-aţi uitat dar încercaţi să ne îndepărtaţi de România. Atât dumneavoastră personal, cât şi membrii Partidului Social Democrat, vă folosiţi de toate instrumentele legislative pe care le controlaţi pentru a împiedica adoptarea şi implementarea votului prin corespondenţă. (…)

Vă rugăm public, domnule Victor-Viorel Ponta ca prin poziţia pe care o deţineţi ca preşedinte al PSD, dar şi ca deputat şi de Premier, să demarați de îndată procesul legislativ care trebuie să dezbată şi să adopte în regim de urgenţă Legea votului prin corespondenţă. Doar în acest fel veţi putea spune că ne respectaţi şi că vă cereţi scuze pentru cât ne-aţi făcut să suferim şi ne-aţi umilit în noiembrie 2014!

 

Legile electorale votate aproape de unanimitate

 

În 18 martie, Camera Deputaţilor a adoptat legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale cu 262 de voturi ”pentru”, din 290 posibile. Pe 10 aprilie, a fost trimisă spre rexaminare de către Președinție pentru clarificări legate de împrumuturile pe care le pot face partidele. Cu 296 de voturi ”pentru” și 6 voturi ”împotrivă”, legea a fost adoptată definitiv pe 6 mai. Termenul de restituire a împrumuturlor contractate de către partide a fost stabilit la 3 ani. Împrumuturile nu se pot face decât pe baza unor acte notariale, iar acele împrumuturi care nu se restituie, se constituie în donații. A fost promulgată de președinte pe 16 mai.

UDMR nu a votat legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale considerând ”greșită ideea de bază” că nu partidul va fi sponsorizat în campania electorala, ci candidatul, ceea ce deschide calea spre coruperea directă a candidatului.

Legea alegerilor locale, prin care primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin, iar președinții consiliilor județene, prin vot indirect al consilierilor județeni a fost adoptată și ea cu o vastă majoritate: 278 de voturi ”pentru”, 22 de voturi ”contra” și 14 abțineri. A fost promulgată de președintele României în aceeași zi cu legea finanțării partidelor politice.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!