Codruta Kovesi: 187 de milioane de euro au fost indisponibilizate in 2015, prin sechestre

0
9

Codruța Kovesi, sefa DNA, a declarat că actiunile institutiei din ultimii ani au dus la schimbarea mentalităților. Ea a subliniat faptul ca e nevoie de o interdicție legislativă pentru ca persoanele condamnate pentru fapte săvârșite în timpul mandatului să nu mai poată exercita funcții publice.

 

Despre amplificarea activitatii DNA:

 

Kovesi a declarat ca DNA are nevoie de mai multe resurse umane si materiale: "Dacă luăm datele statistice din acest an, în prezent avem în lucru peste 6.600 de dosare, care sunt repartizate unui număr de aproximativ 110-120 de procurori, dar să nu uităm că la începutul anului aveam un stoc de 4.100 de dosare rămase de anul trecut. Numărul dosarelor care se înregistrează în DNA crește de la an la an și cu siguranță o suplimentare a resurselor umane este binevenită. 
 

Avem nevoie și de resurse materiale mai ales atunci când discutăm de dosare în care sunt prejudicii și este necesar să dispunem expertize. Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală a adus o dispoziție obligatorie pentru procurori, și anume ca atunci când cei suspectați în dosarele noastre solicită efectuarea unor expertize, acestea sunt obligatorii. Pe lângă cheltuielile care sunt necesare cu efectuarea expertizelor sau alte cheltuieli judiciare, desigur că sunt necesare și cheltuieli pentru buna funcționare a instituției."

 

Despre valoarea prejudiciilor din dosarele DNA

 

"Instituirea măsurilor asigurătorii și aplicarea instituției confiscării extinse este o prioritate pentru procurorii din DNA. În primele nouă luni ale anului sunt peste 187 de milioane de euro valori indisponibilizate de către procurori prin instituirea unor sechestre, prin blocarea unor sume de bani sau ridicarea acestora și depunerea în diverse conturi bancare. Este important ca, pe lângă investigația penală, să existe și o investigație financiară, să încercăm să recuperăm prejudiciile mai ales atunci când ele sunt cauzate statului și bugetului de stat, pentru că în principal acest gen de fapte le investighează DNA. Și, nu în ultimul rând, este important să dispunem și confiscări pe sumele de bani pe care persoanele pe care le cercetăm le dobândesc în mod ilicit."

 

 

Despre rolul ANAF in recuperarea prejudiciilor:

 

Kovesi a comentat reactia ANAF care anuntase ca trebuie sa recupereze 150 de milioane euro, nu 310 milioane cum declarase sefa DNA: "Valoarea sumelor de bani care trebuie confiscată noi o avem în hotărârile judecătorești care sunt date doar în dosarele DNA și pe care le monitorizăm inclusiv prin număr de sentințe — știm exact câte hotărâri judecătorești sunt și de aceea știm exact și sumele de bani care trebuie confiscate. Este important, totuși, că instituțiile statului au început un dialog, chiar dacă provocat de DNA, dar cel mai important este să se găsească și măsuri. Așa cum am văzut din punctul de vedere trimis de ANAF, sunt foarte multe situații în care ei spun că nu pot executa aceste hotărâri definitive și nu pot valorifica sumele de bani confiscate. Este important să fie adoptate măsuri legislative, administrative, de reorganizare instituțională dacă este necesar.

 

Ceea ce este, totuși, îngrijorător este că aceste motive pentru care nu s-au executat hotărârile judecătorești nu au apărut la începutul acestui an. Probabil, ele existau și în anii anteriori și probabil nimeni nu a dat atenție modificării acestor impedimente și executării efective a tuturor bunurilor confiscate. Ministerul Justiției a susținut și susține că este necesară înființarea unei noi agenții. Da, poate este necesară, nu contest acest lucru, dar cred că mult mai important este ca, pe lângă înființarea unei agenții noi să fie rezolvate și celelalte impedimente semnalate în comunicatul ANAF. Este important ca acele două instituții să găsească o soluție comună și să înceapă efectiv executarea acestor sume. Noi am tras și în cursul anului trecut un semnal de alarmă, și cu ocazia prezentării raportului de activitate. Iată că a trecut aproape un an și nu s-a rezolvat în niciun fel această problemă."

 

Despre atacurile politicienilor la adresa DNA:

 

Sefa DNA a comentat de asemenea cazurile considerate de către Inspecția judiciară ca aducând atingere independenței justiției: "Dincolo de acest verdict nu se întâmplă nimic. Nu se aplică niciun fel de sancțiune, nici pecuniară, nici de altă natură, politicienii nu sunt opriți în niciun fel să mai dea astfel de declarații. Ceea ce este important pentru sistemul judiciar și, în primul rând, pentru DNA este să tragă un semnal de alarmă atunci când astfel de declarații depășesc cadrul legal, atunci când întreaga activitate a instituției este umbrită prin aceste declarații, atunci când se pune sub semnul întrebării asupra independenței sau imparțialității unei instituții. Sper să existe o sancțiune din partea cetățenilor atunci când merg la vot cu privire la politicienii care atacă în mod repetat activitatea DNA și o fac într-un mod total nejustificat."

 

Despre lupta anti-coruptie

"Cred că în această luptă de combatere a corupției, mai ales la nivel înalt, nu este suficientă doar o instituție cum este DNA și cred că ceea ce facem noi trebuie dublat întotdeauna de măsuri preventive. Cred că ceea ce a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităților. Sunt foarte mulți cetățeni revoltați de faptul că li se pretinde mită, care vin să reclame acest lucru. Sunt foarte mulți funcționari de instituții cărora li se oferă mită și vin și ne sesizează cu privire la aceste lucruri. Cred că foarte mulți dintre funcționarii care lucrează în ministere au devenit mai atenți, mai corecți cu documentele pe care le întocmesc, tocmai datorită acțiunilor pe care DNA le-a făcut. Cred că o modificare a mentalităților, o creștere a (încrederii — n.r.) cetățenilor în instituțiile judiciare se datorează dosarelor și activității desfășurate de DNA."

 

Despre respingerea ridicarii imunitatii in cazul unor parlamentari sau ministri

 

"Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Și poate că nu se întâmplă în alte țări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă. Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România — și dacă m-aș referi la statutul magistraților, și ei beneficiază de imunitate — trebuie obținut un aviz înainte de a fi percheziționați, reținuți sau arestați preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viață pe care o au miniștrii sau foștii miniștri, aceasta este unică. Nu poți să anchetezi un ministru sau un fost ministru în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului, spre exemplu, dacă acel ministru deține și calitatea de parlamentar. În aceste situații, anchetele se blochează și nu pot să-și urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situații în care foști miniștri dețin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obținute cu titlu de mită. Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistrați sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce privește arestarea și percheziționarea. Deci, cred că o modificare legislativă cel puțin în a echilibra într-un fel aceste imunități este necesară."

 

DNA nu are legatura cu politica si economia

 

Kovesi considera ca institutia pe care o conduce ancheteaza strict fapte penale si nu are legatura ce ceea ce se intampla in spatiul politic sau economic: "Atunci când sunt implicate persoane care dețin în același timp și calitatea de politician într-un partid, cu siguranță se poate vorbi despre o criză politică. Am auzit discuții de acest gen, însă nu e problema noastră. Noi anchetăm persoane pentru presupuse fapte de corupție și le anchetăm pentru că la un anumit moment, la momentul anchetei sau la momentul comiterii faptei penale dețin o funcție într-o instituție publică. Cred că ar fi binevenit a se lămuri această problemă de a deține simultan și o funcție într-un partid, și o funcție într-o instituție publică. Nu este problema DNA că un președinte de consiliu județean pe care noi îl investigăm într-o anchetă are, în același timp, și calitate de președinte de partid sau o altă funcție de conducere într-un partid. Noi nu-l anchetăm pentru că face parte dintr-un anumit partid, ci noi anchetăm fapte penale, persoane care dețin anumite funcții în instituțiile publice. Cred că dacă această problemă a diferențierii între funcția politică și funcția publică ar fi lămurită, atunci nici DNA n-ar fi acuzată că face dosare cu politicieni. În principal, noi avem o competență stabilită expres prin lege și pe care nu o modificăm în funcție de cum o persoană sau alta devine membru al unui partid sau al altui partid."

 

DNA nu blocheaza fondurile europene

 

"In prezent, procurorii din DNA au înregistrat în primele nouă luni ale anului în jur de 800 de dosare cu fonduri europene. Marea majoritate a sesizărilor sunt venite de la instituții ale statului care au atribuții de control pe aceste fonduri, în principal Corpurile de control ale diferitelor ministere. Sunt foarte multe sesizări venite și de la persoane fizice, peste 450 de dosare cu acest obiect au fost soluționate doar în nouă luni de procurorii DNA.

 

Am observat că de foarte multe ori aceste sesizări vizează doar anumite vicii de procedură care nu întotdeauna atrag și o răspundere de natură penală. Deci, nu orice viciu într-o procedură cu fonduri europene este neapărat o infracțiune.Însă, de ce susțin că aceste acuzații sunt nefondate: noi nu anchetăm oportunitatea cheltuirii fondurilor europene, noi anchetăm anumite infracțiuni legate de folosirea fondurilor europene.

 

Sunt situații în care, spre exemplu, se efectuează proceduri de achiziție publică cu fonduri europene în care anumite persoane, de obicei membri ai unor comisii care organizează licitații, spre exemplu, sunt implicați în fapte de natură penală. Noi investigăm doar acele persoane, fără a avea vreo legătură directă cu procedura în sine. Noi dacă spre exemplu facem investigație cu privire la o persoană care furnizează date despre licitația care urmează să aibă loc, putem investiga acea persoană, dar noi nu avem legătură mai departe cu ce se întâmplă în licitație. Fiecare minister, fiecare instituție publică poate să-și continue licitația, poate să refacă licitația, să respecte legea în ceea ce privește achiziția publică. Nu este problema DNA cum cheltuie ei banii, cum desfășoară licitația mai departe dacă în desfășurarea acelei licitații sau în modul în care se cheltuie banii din fonduri europene nu se comite o infracțiune de competența DNA."

 

Despre coruptia existenta la nivelul finantarii partidelor

 

"Sunt foarte multe dosare finalizate. Deja unele dintre ele și cu condamnări care au legătură cu finanțarea campaniilor electorale. Nu există într-adevăr un dosar privind 'campania electorală X' sau 'campania electorală Y', ci există mai multe persoane care de-a lungul timpului au fost investigate, trimise în judecată sau condamnate pentru că în anumite momente au beneficiat de foloase pe care ulterior le-au folosit în campaniile electorale, au fost funcționari publici care au primit cu titlu de mită diverse sume de bani, pe care le-au furnizat în campaniile electorale. Sunt foarte multe exemple în acest sens."

 

Cititi interviul integral pe Agerpres.ro

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!