CONSILIUL FISCAL: RECTIFICAREA BUGETULUI este NEGATIVA. Se vor crea presiuni pe bugetele viitoare. Proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 % a CAS

0
6

Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit. Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciază Consiliul Fiscal, este de părere Consiliul Fiscal, conform Mediafax.

 

"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

 

Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

 

Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

 

În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

 

CITITI SI: RECTIFICARE BUGETARA: Se majoreaza veniturile din TAXELE PE PROPRIETATE cu 1 miliard de lei, in schimb scad cu 1,8 miliarde lei la TVA. Cheltuielile de PERSONAL cresc cu 108 milioane de lei, iar cele cu BUNURI si SERVICII cu 207 milioane lei

 

În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

 

Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

 

În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

 

Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

 

În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

 

De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat.

 

Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

 

În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit

 

Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

 

CITITI SI: VIDEO RECTIFICARE BUGETARĂ: Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne vor primi bani. Vor fi taiate fonduri de la Finanţe şi Mediu

 

Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

 

Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

 

De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt "principalele" instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei şi al Parlamentului "nu se intervine".

 

Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

 

În luna iunie, premierul Ponta anunţa că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situaţie a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanţii Comisiei Europene.

 

Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi. El a susţinut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiţii.

 

Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!