De ce vine Macron la București: elicopterele, rachetele și dumpingul de pe piața muncii

0
6

Miza venirii președintelui Francez în România pare să fie dată de potențialul client pe care Franța îl poate găsi în România pentru rachetele și elicopterele produse în Franța dar și neplăcutul subiect al pieței ieftine a muncii pe care românii o constituie în Franța.

 

 

 

Cap de agendă e înăsprirea condiţiilor de angajare în Vest. Macron vrea ca perioada în care pot lucra muncitorii detaşaţi din ţările sărace în cele bogate să fie limitată la numai un an de zile. Rămâne de văzut ce e pregătit să ofere la schimb, fiindcă Romania şi Bulgaria ar vrea să audă de Schengen, scrie Digi 24 în pagina sa business.

 

Macron a castigat, deja, miercuri sprijinul a doua state din estul Europei pentru campania sa impotriva regulilor EU privind muncitorii detasati din tarile cu salarii mai mici in conditiile in care el a catalogat sistemul actual o "tradare" a valorilor europene, informeaza Reuters. 

 

Macron începe turneul împotriva aşa-numitului dumping din piaţa muncii. Prima oprire – Austria, unde s-a întâlnit şi cu lideri din Cehia şi Slovacia; apoi România şi vineri, Bulgaria. Pentru toate aceste ţări preşedintele Franţei are acelaşi mesaj: e nevoie de limite pentru forţa de muncă ieftină. La mijloc sunt muncitorii pe care companiile din România de pildă îi trimit la lucru în Franţa, iar problema e una dublă. Pe de-o parte, se consideră că aceste firme fac competiţie neloială rivalilor, fiindcă au costuri mai mici. Pot angaja, spre exemplu, un inginer est-european la nivelul salariului minim din Franţa, la nivelul unui salariu de portar.

 

Pe de alta, susţinătorii restricţiilor spun că e incorect faţă de ţara gazdă ca aceşti muncitori să-şi plătească taxele şi contribuţiile în ţara de origine. În Franţa sunt 300 de mii de muncitori detaşaţi, iar cazurile au inflamat opinia publică.

 

Macron, apărut ca alternativă la Le Pen, a promis protecţie muncitorului francez sperând că asta va înăbuşi populismul, totuși până acum a reușit doar să intre în coliziune cu liderii altor state.

 

Comisia Europeană propune ca perioada în care companiile îşi pot trimite angajaţii în altă ţară să fie limitată la doi ani de zile. Însă Macron face presiuni pentru un singur an.

 

Ideea nu răsună bine în urechile Europei mai sărace. Pentru Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia limitele trec drept protecţioniste. Ţările spun că e afectată competiţia pe piaţa muncii şi că o astfel de măsură merge împotriva principiului de liberă circulaţie a muncitorilor.

 

România şi Bulgaria, însă, ar putea fi mai uşor de convins. Mai ales dacă la schimb se oferă susţinere pentru aderarea la Schengen. Macron şi Klaus Iohannis au atins deja acest subiect la ultima lor întâlnire, iar discuţiile vor continua joi la Cotroceni.

 

Macron vine joi la Bucuresti si se va avea o noua intalnire cu Iohannis, dupa cea din iunie, cand presedintele roman a spus ca a aratat toata deschiderea. "Nu are rost sa ne ascundem dupa deget si sa ramana fiecare pe pozitia lui. Trebuie discutat, trebuie negociat, trebuie solutionata chestiunea", spunea acum doua luni Iohannis. 

 

Macron a promis ca va rasturna  sistemul in care muncitorii detasati pot fi trimisi in alte tari UE cu contracte care trebuie sa le garanteze salariul minim al tarii-gazda, dar cu taxe si contributii sociale platite in tara sa de origine. 

 

El spune ca sistemul creeaza o competitie incorecta in tari bogate precum Franta si Austria, o tara care se invecineaza cu patru state estice. Macron s-a intalnit miercuri cu cancelarul austriac Christian Kern, un aliat al sau in aceasta chestiune.

 

"Piata unica europeana si libera miscare a lucratorilor nu sunt menite sa creeze o cursa catre minim in termeni de reglementari sociale", a spus Macron dupa ce s-a intalnit cu Kern la Salzburg. 

 

"Directiva munictorilor detasati, asa cum functioneaza acum, este o tradare a esentei spiritului european", a adaugat Macron. 

 

Macron este intr-un turneu de trei zile in tari din centrul si estul Europei prin care spera ca va debloca impasul dintre statele occidentale si cele est-europene, ce dureaza de cativa ani. 

 

Macron si Kern au avut apoi si o intalnire cu premierii ceh si slovac, dupa care toti patru au declarat ca au convenit sa ajunga la o intelegere pana la intalnirea liderilor europeni din octombrie.

 

Estonia, care detine presedintia rotativa a UE trebuie sa prezinte o nou propunere in septembrie. 

 

"Suntem foarte aproape de o intelegere. Consideram ca octombrie 2017 este un termen realist pana la care putem ajunge la un acord", a spus premierul slovac Robert Fico. 

 

Prin aducerea de partea sa a liderilor ceh si slovac, Macron a cooptat jumatate din grupul de la Visegrad, care s-a opus pana acum tarilor vestice in chestiuni precum migrantii si reforma directivei muncitorilor detasati. 

 

Macron ii evita pe liderii celorlalte doua tari – cu o atitudine mai dura – Polonia si Ungaria si merge in Romania si Bulgaria.

 

Un diplomat francez a declarat ca este un semnal deliberat al Parisului catre Varsovia si Budapesta.

 

Unde se poziţionează preşedintele României momentan e neclar. Clar însă e ca Macron are nevoie urgent de o victorie.

 

Scade în sondaje şi are de purtat propriile bătălii acasă. Încearcă în momentul de faţă să forţeze reforma pieţei muncii, o reformă care ar implica printre altele şi simplificarea concedierilor. Susţinere politică are, însă marile sindicate, care-au mai blocat tentative similare în trecut, ameninţă cu protestul. Tensiunile ar putea fi dezamorsate dacă, în contrapondere cu protecţiile de care angajatul francez nu va mai beneficia, vor apărea protecţii noi în faţa angajaţilor din Est. Dacă francezilor li s-ar garanta că renunţă la nişte plase de siguranţă, măcar au şanse mai mici să-şi piardă jobul în faţa unui est-european.

 

Pe de altă parte, Digi 24 a anunțat cu puțin înainte de venirea lui Macron în țară că România va cumpăra rachete și elicoptere din Franța și că două contracte vor fi semnate în acest sens în timpul scurtei vizite a președintelui francez în România. De fapt, acestea vor fi făcute în parteneriat româno-francez în România, la IAR Ghimbav și la Ploiești, două memoramdumuri de colaborare urmând să fie semnate joi la Cotroceni între cei doi șefi de stat. 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!