Decizia guvernului a dus la salvarea CNSAS

Cum a preluat guvernul initiativa de a interveni in cazul CNSAS dupa decizia Curtii Constitutionale?

 Practic, a fost o decizie care a dus la salvarea institutiei. S-au pus de acord prevederile ordonantei cu decizia Curtii Constitutionale, pentru ca nu se putea altfel. Vreau sa spun ca nu se restrange activitatea CNSAS decat in limitele impuse de Curtea Constitutionala. Se fac in continuare verificari ale demnitarilor, fie alesi, fie numiti, asa cum se prevedea si in art. 2 din Legea 187/1999. Totodata, se asigura in continuare accesul la propriul dosar, precum si preluarea restului dosarelor care se afla in continuare in posesia serviciilor de informatii din Romania. Prin urmare, activitatea CNSAS ramane aceeasi. Singura schimbare intervine in reducerea atributiilor Colegiului, care nu mai poate da decizii, acestea fiind transferate catre instanta de judecata, si anume, instanta de contencios administrativ. Procedurile sunt mult simplificate. Colegiul ramane sa rezolve doar pe cale administrativa eventuale contestatii. Daca acestea nu sunt depuse direct la instanta, petentul are posibilitatea sa conteste instiintarea transmisa cu privire la colaborarea sa sau apartenenta la fosta Securitate direct in instanta, dar poate sa o faca mai intai si la Colegiu, pe cale administrativa.

Considerati ca CNSAS poate functiona mai eficient in conditiile actualei ordonante de urgenta decat inainte?

 Avand in vedere ca s-a scos nefericita sintagma "Securitatea ca politie politica", practic Colegiul nu mai actioneaza ca filtru care sa judece acest lucru, ceea ce cred ca va duce la o fluidizare a procesului de deconspirare a fostilor securisti si a colaboratorilor lor.

A fost scoasa sintagma "politie politica", dar practic a ramas definitia "politiei politice": fapte "de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului"…

 Acestea erau prevazute in ordonanta din 2006 a CNSAS. Bineinteles ca trebuia introdus un minimal filtru de judecata a calitatii de colaborator al Securitatii. Exista o serie de reglementari prin care, de pilda, in timpul regimului comunist, un cetatean era nevoit sa anunte la militie, iar militia la randul ei o facea la Securitate, eventuala vizita la el acasa a unui cetatean strain, iar fiecare roman care pleca in strainatate era nevoit, la intoarcere, sa dea o declaratie cu privire la modul in care a decurs vizita lui acolo. Acest tip de declaratii, de pilda, nu constituie o colaborare voluntara cu Securitatea, pentru ca erau norme obligatorii ale vremii. Practic, Directia de Investigatii, care se ocupa de analiza si studierea dosarelor Securitatii, asa cum o facea si inainte, decide si administreaza probele privind colaborarea cu Securitatea si apartenenta la Securitate din perspectiva incalcarii drepturilor omului. Pentru ca putem vorbi de o colaborare voita cu Securitatea, care aduce prejudicii semenilor, din perspectiva in care persoane criticau, aveau atitudine critica fata de regim, iar aceasta era adusa la cunostinta organelor de Securitate, care treceau la represalii specifice. Acest lucru ne intereseaza, si nu o colaborare de natura benigna si obligatorie, intr-un fel, impusa de normele vremii, cu fosta Securitate. Exista si situatii, destul de putine, e drept, in care notele informative semnaleaza aspecte care tin intr-adevar de siguranta nationala. Nici acestea nu cred ca pot face obiectul unei colaborari cu Securitatea sub aspectul represiv al Securitatii. Securitatea a fost eminamente represiva, dar a avut si o parte, extrem de mica, care privea aspecte care tineau de securitatea nationala. Nu cred ca acelasi lucru se poate spune in legatura cu ofiterii de Securitate care, pe parcursul activitatii lor, este practic imposibil sa nu fi participat la actiuni de natura sa prejudicieze drepturile si libertatile omului, din momentul in care se ocupau de persoane care aveau atitudini critice fata de regimul comunist. Esenta legii este aceea de a deconspira Securitatea ca institutie care a aparat regimul comunist. Tocmai aici intervine acea distinctie de care vorbeam si care este facuta in lege.

CNSAS a facut niste investigatii si probabil ca era pe punctul de a da niste verdicte chiar acum. Ce s-a intamplat cu aceste investigatii, in momentul acesta de hiatus, intre decizia Curtii si ordonanta? Mai sunt ele valabile, trebuie refacute?

 Daca ele nu au ajuns deja in judecata Colegiului, probabil ca vor face obiectul comunicarilor, pe care Directia de Investigatii, potrivit ordonantei, le va face catre cei descoperiti in calitate de ofiteri sau colaboratori ai Securitatii, pe noua procedura stabilita de ordonanta. Dupa procedura stabilita de ordonanta, in termen de 60 de zile, persoana instiintata de Directia de Investigatii poate contesta comunicarea primita. Directia de Investigatii administreaza probele in instanta de contencios administrativ, care hotaraste sau nu asupra validitatii acestor probe. Daca decizia ramane definitiva, numele respectivului se publica in Monitorul Oficial. Pe parcursul acestor demersuri, procedurile trebuie sa ramana confidentiale. Doar in momentul in care comunicarea ramane definitiva, fie prin necontestarea ei, fie prin respingerea contestatiei, numele persoanei respective si calitatea sa de ofiter sau colaborator al Securitatii vor fi publicate in Monitorul Oficial partea a III-a.

Ce se va intampla in anul acesta electoral, vor fi candidatii verificati de CNSAS?

 Dat fiind ca, din pacate, Curtea Constitutionala a anulat orice efect juridic al declaratiei pe propria raspundere, care era stabilita prin vechea lege, modificata de ordonanta din 2006, ca procedura de verificare a candidatilor, acest lucru nu se mai poate face, pentru ca a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate formulata in acest sens. Ceea ce se face in continuare insa este verificarea celor care au acces in functii, in urma alegerilor. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, sa nu ignoram faptul ca foarte multi dintre cei care candideaza ocupa deja functii care intra in categoria persoanelor verificate din oficiu si care este stabilita in ordonanta. Deci, verificari se fac in continuare, si asupra deputatilor, presedintelui Romaniei, asupra Executivului, acestea sunt din oficiu, ca si asupra alesilor locali. Oricum, ganditi-va ca orice persoana care stie ca a colaborat cu Securitatea se va gandi bine daca va candida sau nu cu sanse de reusita pentru a ocupa o functie care este automat supusa verificarii de catre CNSAS. Deci exista, daca vreti, un fel de autoverificare a candidatilor in acest sens. Din pacate, nu am putut prevedea, pentru ca nu ne lasa Curtea Constitutionala, modificari in modul de a face verificari ale candidatilor. Decizia de a completa acele formulare pe propria raspundere a fost luata, la vremea respectiva, in 2006, tocmai pentru a debloca activitatea CNSAS. Va amintiti ca procedura de verificare a candidatilor nu a dat rezultate pentru ca listele de candidati se definitiveaza si se fac publice abia cu 30 de zile inaintea alegerilor. In acest timp, CNSAS nu avea timpul fizic necesar sa faca verificarile si sa ajunga la un rezultat final, pentru ca exista si procedura de contestare, care depasea automat termenul alegerilor.

 Care sunt pasii urmatori pe care ii va face Executivul in legatura cu CNSAS?

 Reintram in dialog cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale interesate. Am stabilit deja succesiunea intalnirilor cu ei. Vom participa impreuna cu reprezentantii ONG-urilor interesate la elaborarea cadrului legislativ cuprinzator al functionarii CNSAS, care sa inlocuiasca aceasta ordonanta de urgenta. Personal, cred ca va fi vorba de o noua Lege a CNSAS. In aceasta noua lege de functionare a CNSAS vom incerca sa depasim si noul impas al verificarii candidatilor, dar cred ca trebuie un efort suplimentar, inclusiv modificarea Legii electorale, care sa ofere ragazul necesar verificarii candidatilor. Se poate sa ne oprim pentru alegerile locale la candidatii pentru functii de primari, pentru a restrange numarul celor verificati, pentru ca altfel se ajungea la verificarea unui numar de persoane de ordinul zecilor de mii.

Dar asta abia va fi valabil pentru alegerile de peste patru ani.

 Depinde si de rapiditatea cu care se va misca parlamentul in adoptarea prevederilor legii. Eu sper ca la sfarsitul saptamanii viitoare sa avem deja schitat un proiect de lege. Avem practic vechea lege de la care putem porni, de asemenea, am analizat prevederile legilor similare de deconspirare a politiilor politice din tarile foste comuniste si ne-am oprit asupra modelului polonez. Vom prelua din legea poloneza ceea ce este aplicabil pentru situatia Romaniei. Totodata, am pus la dispozitia tuturor organizatiilor neguvernamentale interesate si care participa alaturi de noi la elaborarea acestui proiect de lege documentatia necesara pentru ca fiecare sa vina cu sugestii, de care vom tine cont in elaborarea unui cadru legislativ de functionare a CNSAS. E o colaborare absolut deschisa si cu bune rezultate. Legea trebuie sa raspunda solicitarilor pe deplin justificate ale organizatiilor civice din Romania, care pe buna dreptate si-au manifestat ingrijorarea fata de situatia acestei institutii sau fata de procesul de deconspirare a Securitatii in sine.

 

Interviu realizat de Razvan Braileanu