DNA cere din nou ARESTAREA lui Ilie Carabulea. Acesta a luat legatura cu mai multi martori si a monitorizat video, de acasă, sediul Carpatica Asig

0
6

Procurorii DNA au formulat o nouă propunere de înlocuire a arestului la domiciliu cu arestul preventiv în cazul omului de afaceri Ilie Carabulea, pe motiv că acesta a luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig, informeaza Mediafax.

Carabulea, judecat alături de Dan Radu Rusanu şi Constantin Mârzac în dosarul "Carpatica", a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat "în mod repetat" obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

 

CITITI SI: Dan Radu Rușanu și Ilie Carabulea SCAPA de arestul la domiciliu. Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea sub CONTROL JUDICIAR. Decizia NU este definitiva

 

ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu şi cu mai mulţi martori din dosar.

"Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori", conform reprezentanţilor DNA.

Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documete, între care un "Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unităţile instrumentare", "Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unităţile instrumentare" şi "Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014".

Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.

Propunerea procurorilor de înlocuirea a arestului la domiciliu cu arestul preventiv va fi luată în discuţie, vineri, de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).

Pe de altă parte, miercuri, la insanţa supremă, Ilie Carabulea a cerut permisiunea de a părăsi teritoriul judeţului Sibiu. Solicitarea a fost adresată după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis ca el să fie cercetat sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi judeţul menţionat. Hotărârea nu a fost definitivă astfel încât a fost contestată de Carabulea, dar şi de DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează, astfel să stabilească, definitiv, dacă admite contestaţia procurorilor şi Ilie Carabulea rămâne în arest la domiciliu sau dacă admite cererea omului de afaceri, el urmând să fie cercetat sub control judiciar.

"Eu am 32 de societăţi comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcţionează de 24 de ani. Aceste societăţi comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăţi comerciale au sediul societăţii în altă zonă decât în judeţul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialităţi controlului judiciar şi asupra celorlalte judeţe din ţară. În restul de judeţe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism", a explicat Carabulea, miercuri, la ieşirea de la instanţa supremă.

Cererea a fost formulată miercuri, cu prilejul judecării contestaţiei procurorilor anticorupţie împotriva deciziei CAB prin care s-a înlocuit arestul la domiciliu cu controlul judiciar în cazul lui Dan Radu Ruşanu, Constantin Mârzac şi Ilie Carabulea.

În cazul lui Ruşanu, CAB a stabilit ca el să fie cercetat sub control judiciar, el neavând voie să părăsească ţara, în timp ce Mârzac nu are voie să părăsească teritoriul judeţului Ilfov.

Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac au fost iniţial în arest preventiv, măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

În dosarul "Carpatica", procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA.

Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost deferit justiţiei pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit.

Dan Radu Ruşanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, este judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor, aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea – la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chitoiu, Laura Elena Chiţoiu – fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opris – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Nastase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.

Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac "au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA", potrivit procurorilor.

"Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica "rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă".

Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.

La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!