Şedinţa CCR, în derulare. Pareri impartite, printre judecatori, referitoare la luarea unei decizii asupra referendumului

0
5

Şedinţa Curţii Constituţionale, în care ar urma să fie luată o decizie referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a început marţi, 21 august, la ora 10.00, transmite Mediafax.

 

Curtea Constituţională s-a reunit în şedinţă pentru a analiza datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente, fiind aşteptată o decizie a judecătorilor constituţionali referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

La sosirea la sediul CCR, judecătorul Tudorel Toader a declarat, răspunzând unei întrebări, că este posibilă o nouă amânare a deciziei.

El a fost întrebat şi dacă CC ar putea lua o decizie şi cu un vot de 5 la 4, spunându-le jurnaliştilor să aştepte să fie anunţaţi de către preşedintele Curţii.

Totodată, judecătorul Valentin Zoltan Puşcaş a spus, la intrarea în sediul CC, că, din punctul său de vedere, Curtea Constituţională va lua marţi o decizie privind referendumul.

Întrebat, la rândul său, despre o posibilă decizie cu un vot de 5 la 4, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a răspuns: "Asta vă doriţi?".

Şedinţa CC are loc după ce judecătorii Curţii au decis devansarea termenului stabilit iniţial pentru 31 august, în urma unei solicitări a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Schimbarea termenului a fost motivată de instabilitatea politică şi impactul asupra economiei.

 

Disputa listelor electorale permanente

Astfel, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului să comunice până la 21 august listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie. CC a invocat în solicitare textele legale potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis Curţii Constituţionale o adresă cu informaţiile primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care nu sunt listele electorale permanente, pentru că Guvernul nu are aceste liste, care sunt la Parchet.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, luni seară, că CC va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, precizând însă în cazul includerii românilor din străinătate în cvorumul de la referendum că "toate legile lasă loc de interpretări".

"Mâine (marţi, n.r.) vă lămurim cu toate, sper", a mai susţinut Zegrean.

Premierul spunea, tot luni, că îşi doreşte foarte mult ca marţi Curtea Constituţională să ia o decizie "albă, neagră, validare, invalidare", dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilităţii politice.

De asemenea, el a precizat că este necesar ca judecătorii CC să ia decizia cu şase voturi la trei, şi nu cu cinci la patru, aşa cum se vehiculează în mass-media că ar urma să se întâmple.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, declara, vineri, că nimeni nu va accepta ca judecătorii Curţii Constituţionale să invalideze cu cinci voturi la patru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, el precizând că legea obligă ca decizia să fie luată cu şase voturi la trei.

 

Cine sunt cei 9 judecători CCR care decid soarta referendumului

Mediafax aminteşte, într-o analiză, cine sunt cei 9 judecători care decid soarta referendumului şi, implicit, viitorul imediat al ţării.

Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv – Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 – septembrie 1996), preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 – septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 – 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 – februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 – noiembrie 2000).

 

După încetarea, în 7 iunie 2010, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu, Senatul şi-a desemnat cel de-al treilea judecător la CC, respectiv pe Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.

Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de drept – Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative – Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar – Facultatea de drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică de la CNSAS, care ulterior a fost anulat, în urma contestaţiei depuse de aceasta.

Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi , în 1986, iar în 2004 Colegiul Naţional de Apărare. Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu
– Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultăţii de drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".

Ce la mai "nou" judecător al CC desemnat, în 15 iunie 2010, de Camera Deputaţilor este Mircea Ştefan Minea (62 de ani), susţinut de PDL. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.

Acsinte Gaspar (74 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu (PSD). În perioada 1963-1965 a fost judecător, în 1965-1989 – consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat; 1989-1990 – şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale; 1990-1996 – secretar general al Camerei Deputaţilor; 1996-2000 – deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte); 2000 – deputat, în acelaşi an fiind numit în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa – Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Petre Lăzăroiu (59 de ani) şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de 9 ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit în 1978 Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc – Jilava în perioada: septembrie 1979 – iunie 1980; jurisconsult şi consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti în perioada: iunie 1980 – octombrie1993; judecător financiar la Curtea de Conturi a României în perioada octombrie 1993 – noiembrie 2003 şi preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti, în aceeaşi perioadă; avocat în Baroul Bucureşti în perioada mai 2004 – septembrie 2008; asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir; în perioada 1992 – 1998; lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acesta şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.

Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.

Tot de Senat a fost numit şi Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), în 2007, pentru un mandat de 9 ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, 1999-2000; membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, 1996-1998; membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, 2001-2007.

Curtea Constituţională se reuneşte în şedinţă, marţi, începând cu ora 10.00, pentru a analiza datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente, fiind aşteptată o decizie a judecătorilor constituţionali referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.