Embargoul și continuarea presiunilor rusești în Moldova

0
8

În plină, criză în legătură cu situația aeronavei MH17 și problemele cu care se confruntă regimul lui Putin pe plan internațional, Rusia nu uită de „vecinătatea sa apropiată” și continuă să exercite presiune asupra statelor care au semnat Acordul de Asociere cu UE. Ucraina se află în conflict direct cu Kremlinul, relațiile Georgiei cu Rusia continuă să rămână tensionate după conflictul militar din august 2008, iar unul dintre cele mai sigure instrumente de presiune asupra Republicii Moldova sunt relațiile economice dintre cele două state și în special dependența economică a Moldovei față de Rusia.

Cu mult timp înaintea parafării și apoi a semnării Acordului de Asociere cu UE, Rusia amenința cu interdicții la importul produselor agricole din Republica Moldova sub pretextul protejării pieții interne în cazul re-exporturilor din UE prin Moldova. În realitate, însă, Rusia e obișnuită să găsească motive pentru interdicții chiar și atunci când acestea nu au nici un substrat de ordin logic sau economic. În primă instanță Rusia a introdus un embargou la vinurile moldovenești, însă sectorul vitivinicol nu a fost afectat foarte mult deoarece după 2006 producătorii de vin din Moldova s-au reorientat spre alte piețe de desfacere. Problema fructelor însă este o problemă mult mai mare din cauză că 80 la sută din fructele și legumele din Republica Moldova sunt exportate în Rusia.

Potrivit calculelor Ministerului Agriculturii din Republica Moldova, pierderile totale de pe urma interdicțiilor rusești, în 2014 ar putea ajunge la 150 de milioane de dolari – o sumă imensă pentru mica economie moldovenească. Însă dacă privim la acțiunile guvernului și ale clasei politice de la Chișinău, se creează impresia că embargoul rusesc i-a luat prin surprindere pe decidenții de la Chișinău, la fel ca și zăpada din luna decembrie. Politicienii moldoveni nu au învățat lecțiile embargourilor rusești de după 2006, crezând că prin dialog direct ar putea fi evitate interdicțiile rusești, făcând abstracție de faptul că la masa de negocieri reprezentații Rusiei vorbesc iar ceilalți doar ascultă. Mai mult de atât, în tot acest timp, între parafarea și semnarea acordului, tema embargoului rusesc era un tabu printre guvernanții de la Chișinău (chiar Premierul Leancă îndemna în luna octombrie să nu fie utilizat termenul, iar prognoza macro-economică a Ministerului Economiei nici nu a luat în calcul eventualitatea unui embargou).

O altă problemă care nu a fost luată în calcul de către politicienii coaliției de guvernare a fost acțiunile subversive ale politicienilor pro-ruși de la Chișinău, care în timpul călătoriilor dese la Moscova, cereau guvernaților ruși impunerea interdicțiilor la importul produselor moldovenești. Logica acestora este foarte simplă, scăderea încrederii populației în coaliția pro-europeană și câștigarea unui scor mai bun pentru partidele pro-rusești în timpul alegerilor parlamentare din noiembrie. Latura perfidă a acestor acțiuni este faptul că „brava” coloană a 5-a de la Chișinău nici pentru o fracțiune de secundă nu s-a gândit la situația agricultorilor moldoveni și la consecințele embargoului rusesc pentru economia moldovenească.

Guvernanții de la Chișinău au știut mai bine de un an despre acțiunile pe care le va întreprinde Rusia drept răspuns la semnarea Acordului de Asociere. În aceste condiții ar fi putut urma exemplul Georgiei care în 2009 a ieșit din  cadrul CSI (Comunitatea Statelor Independente) ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Abhaziei și Osetiei de Sud. Georgia a depus cererea de retragere din CSI în august 2008 și timp de un an cât durează procedura prin care este definitivată retragerea din cadrul acestei organizații, aceasta a semnat mai multe acorduri bilaterale cu statele din fosta URSS cu care georgienii aveau relații comerciale, în special Ucraina și Kazahstan. Republica Moldova trebuia să procedeze la fel: în tot acest timp ar fi putut să semneze noi acorduri bilaterale de cooperare să caute alte piețe de desfacere atât în est cât și în vest, pentru a diminua șocul provocat de embargoul Federației Ruse, care oricum era iminent.

Corespondență de la Chișinău.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!