Generalul infiltrat pe lista societății civile

0
29

Un nou scandal pune în discuție mecanismele și oamenii pe care România îi trimite să o reprezinte în structurile Uniunii Europene.

 

Mai multe organizații nonguvernamentale, printre care și Grupul pentru Dialog So­cial, i-au trimis săptămâna trecută pre­șe­dintelui Klaus Iohannis o scrisoare des­chi­să în care acuzau dezechilibrarea re­pre­zen­tării României în Consiliul Economic și Social European (CESE) prin no­mi­na­li­za­rea pe lista societății civile a unor per­soa­ne care aparțin, de fapt, patronatelor.

Fiecare stat membru trimite în CESE re­prezentanți pentru trei grupuri: în primul grup sunt patronatele, în al doilea – sin­di­catele, iar în al treilea – societatea civilă.

http://revista22.ro/nou/imagini/2015/1328/Desene_Perjo/22%20societate%20civila%20.jpg

Pentru noile mandate, care încep la sfâr­și­tul acestui an, România a nominalizat însă în Grupul III (societatea civilă) și doi re­pre­zentanți care nu au ce căuta în această categorie.

Mihai Ivașcu, de exemplu, propus în CESE de Camera de Comerț și Industrie a Ro­mâniei (CCIR), este consilier al pre­șe­din­te­lui acestei instituții și a fost înainte se­cre­tar general al unei organizații patronale.

Mult mai flagrant este cazul lui Marius Opran (71 de ani), care face parte acum din grupul patronatelor reprezentate la CESE, dar a fost nominalizat, pentru ur­mă­torii patru ani, pe lista societății civile.

Opran este încă președintele UGIR – 1903, după cum a confirmat chiar secretarul acestui patronat, dar va ocupa la Bruxelles un loc al societății civile. Împreună cu Ivaș­cu, patronatele vor avea în realitate șapte trimiși la CESE, ca să le reprezinte interesele, în timp ce societatea civilă va dispune de numai trei voturi. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, este con­vins că ceilalți parteneri din CESE vor lua poziție și vor sancționa aceste no­mi­na­lizări deze­chilibrate, în favoarea patro­na­telor.

Marius Opran este unul dintre personajele controversate apărute după revoluția din 1989. General de brigadă STS (în rezervă), el a fost secretar de stat în MAI, în Gu­ver­nul Adrian Năstase, și consilier al pre­șe­dintelui Ion Iliescu (2003–2004).

Opran este acționar în mai multe firme ca­re comercializează armament și echi­pa­men­te militare, fiind asociat cu numeroși re­zerviști din serviciile secrete. Se con­si­deră un vizionar, pretinde că a fost au­torul și responsabilul strategiei naționale e-administratie, a coordonat programele naționale e-learning și e-health ș.a.m.d.

În 2000, când Opran și soția sa au săr­bă­to­rit nunta de argint și au reînnoit jur­ă­min­te­le, nași le-au fost Dana și Adrian Năstase.

Generalul a părăsit Palatul Victoria, unde era secretar de stat în Ministerul Ad­mi­nis­tra­ției, condus la acea vreme de Octav Coz­­mâncă, deoarece a fost descoperit pe „Lis­ta lui Steinberg“ (un celebru scandal de la începutul anilor 2000), care conținea nu­me­le celor care ar fi fost mituiți de omul de afaceri Sorin Beraru, fugit din ța­ră du­pă ce s-a deschis dosar pe numele său.

Marius Opran a fost nominalizat de Ro­va­na Plumb, ministrul Muncii, a declarat pen­tru revista 22 ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop. Într-o declarație dată României libere, omul de afaceri spune că a fost numit în calitatea sa de om de știință, „director al Centrului de trans­fer tehnologic şi inovare și mar­ke­ting la Institutul Naţional ce Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Laserelor, Plas­melor şi Radiaţiei“. Legătura dintre Rovana Plumb și Marius Opran este mai veche de­cât pare. Actualul ministru al Muncii, pe atunci ministru al Mediului, a fost invitata generalului la gala din 2013 a Fondului In­ternaţional de Cooperare şi Parteneriat al Mării Negre şi Mării Caspice (BSCSIF). Fiindcă Marius Opran nu repezintă la Bru­xelles doar patronatele din România, ci și filiala locală a acestui Fond, în care se amestecă interesele unor oameni de afa­ceri din Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Turcia, Fe­deraţia Rusă etc. La acea gală, Rovana Plumb a primit Premiul BSCSIF „pentru im­ple­mentarea politicilor UE şi aplicarea stan­dardelor europene de protecţie a me­diu­lui, precum şi iniţiativele privind eco­no­mia verde şi dezvoltarea sustenabilă a Ro­mâniei“.

Nu este pentru prima dată când România con­testă o numire deja trimisă pentru CESE. În 2011, guvernul a încercat fără suc­­ces să-l retragă din CESE pe Liviu Lu­ca, prim-vicepreședinte CNSL-Frăția și unul dintre cei cinci reprezentanți la Bru­xelles ai sindicatelor, după ce a fost trimis în judecată în Dosarul Petromservice. Lu­ca intrase în CESE intempestiv, în­lo­cu­in­du-l strategic pe colegul său Sorin Stan, du­pă ce DNA și DIICOT l-au pus sub ur­mă­rire penală în câteva dosare. Potrivit re­gu­la­mentelor, doar organizația care l-a de­sem­­nat poate lua decizia de a-l înlocui, cât timp nu este vorba de o condamnare de­­finitivă. Anul trecut, Luca a fost con­dam­­nat, în prima instanță, la șase ani de în­chisoare cu executare, dar iată că se în­cheie mandatul de la Consiliul Economic și Social European și tot nu există în ca­zul său o condamnare definitivă. Mai mult, Liviu Luca este nominalizat de sin­di­caliști pentru un nou mandat, pe care și-l va în­trerupe probabil forțat, atunci când se va pronunța prima sentință definitivă în­tr-unul din numeroasele sale dosare penale.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!