Guvernul a modificat, prin OUG, Legea Educației pe gustul grupurilor de interese: Elevii se pot pregati la facultate fara BAC, se pot organiza doctorate ‘fara frecventa’, primarul și șeful de CJ, băga&#539

0
4

Majoritatea amendamentelor aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, prin ordonanța de urgență adoptată joia trecută, în secret, sunt criticate dur de catre profesori. Doar reprezentanții sindicatelor par a fi mulțumiți de noile prevederi. Prezentam pe scurt principalele modificari:

O persoana fizica poate fi de acum inainte fondatoare a unei universitati private, ea poate propune desfiintarea institutiei de invatamant superior, caz in care patrimoniul universitatii revine fondatorului. Institutiile de invatamant superior pot fi si persoane juridice de drept privat si de utilitate publica.

Ministerul Educatiei va putea suplimenta cifra de scolarizare a unei universitati, cu pana la 10% din capacitatea stabilita de ARACIS. De acum inainte, universitatile pot organiza doctorate si la formele de invatamant cu frecventa redusa. De asemenea, "in cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala".

Aceste prevederi fac parte din cea mai recenta Ordonanta de Urgenta aprobata de Guvern, care modifica Legea Educatiei. Este vorba despre OUG care prevede, printre altele, scaderea normei profesorilor, schimbarea structurii consiliilor de administratie – primarul va face parte din consiliul de administratie – si care modifica alegerea directorilor de scoli.

Guvernul Ponta a adoptat in sedinta de joi, 26 iunie, o Ordonanta de urgenta care aduce mai multe modificari Legii Educatiei Nationale. Luni, 30 iunie, "Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative" a fost publicata in Monitorul Oficial.

Alte modificari pe care le aduce aceasta ordonanta de urgenta, potrivit HotNews.ro:

  • Primarul – care finanteaza scoala – va face parte direct din consiliile de administratie ale scolilor, in preuniversitar
  • Directorul adjunct al scolii nu mai este obligatoriu membru al consiliului de administratie
  • Reprezentantii elevilor nu mai participa in sedintele consiliului de administratie decat cand "se dezbat aspecte privind elevii"
  • Presedintele consiliului de administratie va fi directorul unitatii de invatamant (pana acum, membrii consiliului de administratie isi alegeau presedintele din randul cadrelor didactice)
  • Directorul scolii va avea obligatia sa ii convoace pe reprezentantii organizatiilor sindicale la toate sedintele consiliului de administratie
  • Concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct nu mai este organizat de Consiliul de Administratie al scolii, ci de catre inspectoratul scolar
  • Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
  • OUG prevede ca institutiile de invatamant superior sunt persoane juridice de drept public sau, dupa caz, persoane juridice de drept privat si de utilitate publica
  • Potrivit OUG, initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat apartine Guvernului. Initiativa si resursele financiare si materiale necesare infiintarii institutiei de invatamant superior particular si confesional apartin unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundatii, unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
  • Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum si persoanele juridice care au avut initiativa infiintarii institutiei de invatamant particular si confesional particular, finalizata prin acreditarea acesteia, isi pastreaza calitatea de fondatori, precizeaza OUG.
  • In cazuri temeinic justificate, Ministerul Educatiei Nationale poate aproba universitatilor un numar suplimentar de locuri – in limita a 10% din capacitatea de scolarizare stabilita de ARACIS
  • Legea Educatiei Nationale spunea pana acum ca Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. OUG prevede: Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa.
  • OUG introduce alternativa la masterul didactic: pot deveni profesori si cei care au pregatire in cadrul programelor de formare psihopedagogica de nivel I si II realizata prin departamentele de specialitate din cadrul institutiilor de invatamant superior
  • Pensionarea anticipata
  • "In cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala"
  • Pentru absolventii de liceu care nu au sustinut/nu au promovat examenul de bacalaureat national, statul poate asigura, din finantarea de baza sau din alte surse de finantare, organizarea de cursuri de pregatire pentru examenul de bacalaureat
  • Profesorii care isi reduc norma nu isi vor putea suplimenta veniturile la plata cu ora, pentru ca OUG prevede ca profesorii pot “avea dreptul la remunerarea activitatii in regim de plata cu ora sau cumul de norme, doar dupa efectuarea normei complete”, de 18 ore pe saptamana.
  • Dispar echivalarile de competente prevazute de legea educatiei. OUG abroga articolul de lege care prevedea ca educatoarele si invatatoarele isi pot echivala competentele profesionale.

 

CITITI SI: Sesiune de BAC în februarie-martie şi meditaţii plătite de stat, pentru cei care NU au promovat examenele in ultimii ani – OUG care modifica Legea educatiei

 

Absolventii fara BAC vor putea face un an pregatire in universitati, pe bani de la buget

Oana Badea, fost secretar de stat in Ministerul Educatiei, a declarat pentru HotNews.ro ca initiativa legislativa din 2011 a Ecaterinei Andronescu de introducere a unui an pregatitor pentru absolventii de liceu fara BAC in universitati “a fost rebranduita in 2014 si in acest moment vorbim despre legiferarea pregatirii elevilor care nu au obtinut Bacalaureatul, in facultati”.

“Coreland modificarea adusa articolului 99 alin. 2 – unde se vorbeste despre finantarea unui an de pregatire pentru cei care nu au luat bacalaureatul sau care nu l-au sutinut – cu modificarea articolului 44 alin. 3, precum si cu modificarea adusa aliniatului 7, apoi cu prevederile legate de finantare – atat la articolul 101, cat si la alte articole nou aduse care prevad de unde vin banii (care prevad ca in anul 20124-2015 acest an pregatitor poate fi finantat doar de catre solicitanti, dar din 2015-2016 va fi nevoie de hotarare de Guvern) – concluzia este ca incercarea din 2011 de a introduce un an pregatitor pentru absolventii fara Bacalaureat in facultati a fost rebranduita in 2014 si in acest moment vorbim despre legiferarea pregatirii elevilor care nu au obtinut Bacalaureatul, in facultati”, a explicat pentru HotNews.ro fostul secretar de stat pentru invatamantul preuniversitar.

Potrivit Oanei Badea, “este important ca bani se gasesc intotdeauna sa mearga inspre invatamantul superior. Nu stiu de ce nu puteam face simplu posibilitatea crearii acestor postliceale in interiorul liceelor. De ce sistemul preuniversitar trebuie sa iasa mereu in pierdere?”

OUG spune ca, in situatii exceptionale, in consiliile de administratie cvorumul de sedinta necesar adoptarii unei hotarari este de jumatate plus unu din membrii consiliului de administratie, iar hotararile consiliului de administratie se adopta cu 2/3 din voturile celor prezenti. In cazul in care CA este format din 7 membri, este nevoie de votul a 4 membri pentru ca o hotarare sa fie luata. Deci “primarul, care are influenta politica, reprezentantul consiliului local – care are dimensiune politica, directorul – desemnat politic de multe ori si inca o persoana vor putea lua decizii referitor la modul in care se cheltuie bugetul institutiei”, a declarat pentru HotNews.ro Oana Badea.

In ceea ce priveste reducerea normei, profesorii cu vechime de peste 25 de ani si cu gradul I pot depune cerere pentru reducerea normei de la 18 la 16 ore pe saptamana, si vor fi platiti la fel. Insa ei nu isi vor putea suplimenta bugetul la plata cu ora, pentru ca OUG prevede ca profesorii pot “avea dreptul la remunerarea activitatii in regim de plata cu ora sau cumul de norme, doar dupa efectuarea normei complete”, de 18 ore pe saptamana.

 

Liber la prăduirea patrimoniului universităților private

Poate cea mai gravă dintre modificările aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, în ședința din 26 iunie, este cea referitoare la modul în care pot fi înființate universitățile private. De acum încolo, acestea se vor înființa și la inițiativa unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice. Având titlul de fondator, persoana fizică poate decide desființarea universității și, mai departe, dispune de patrimoniul acesteia (patrimoniul inițial, dar și cel dobândit ulterior, din taxele plătite de studenți). Evident, mecanismul se poate repeta apoi la infinit, informeaza Romania Libera.

Un detaliu important privește faptul că facultățile private au, potrivit legii, asemenea celor de stat, caracter nonprofit și sunt de interes public. Or, acest caracter le aduce unele beneficii, precum neplata impozitului pe profit, TVA și altor taxe aplicabile comerțului, chiar dacă încasează sume frumoase de la studenți. În cazul desființării universității private, în loc ca patrimoniul dobândit să revină statului, el va reveni fondatorului sau fondatorilor.

În 2012, când PSD a încercat printr-un proiect de lege introducerea unei prevederi similare, surse din sistemul privat de învățământ susțineau că ar fi în joc mai mult de un miliard de euro, constând în terenuri și clădiri acumulate de universitățile particulare. Fiind vorba în 2012 de un proiect de lege, după adoptarea de către Parlament actul a putut fi atacat la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu. Judecătorii CCR au decis că proiectul nu corespunde Legii fundamentale și au vorbit de „o dublă expropriere a instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale în favoarea fondatorilor“. Potrivit Curții, toate bunurile dobândite ulterior înființării sunt în proprietatea universității, ca persoană juridică, iar fondatorii pot pretinde, la desființare, doar restituirea părților sociale inițiale.

Acum, în cazul OUG nr. 49/2014, Curtea Constituțională se va putea pronunța târziu sau chiar deloc. Spre deosebire de proiectele de legi, ordonanțele de urgență au alt regim: după adoptare, pot fi atacate la CCR doar de Avocatul Poporului. Adică, de Victor Ciorbea, recent instalat tocmai grație susținerii pe care i-a acordat-o premierul Victor Ponta. Chiar și după ce ajung spre aprobare în Parlament, ordonanțele de urgență pot fi atacate doar prin intermediul legii de ­aprobare a lor. Adică, trebuie parcurs tot traseul legislativ (prima Cameră sesizată, apoi a doua, comisii, plen etc.) și, de abia la final, parlamentarii pot sesiza Curtea Constituțională. Este binecunoscut însă că, în funcție de interes, unele ordonanțe zac cu anii prin Parlament înainte de a fi aprobate printr-o lege. Asta în cazul în care sunt aprobate, pentru că există și situații de ordonanțe uitate definitiv.

 

SURSE: HotNews.ro, Romania Libera

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!