Guvernul Ponta vrea să peticească finanţele sănătăţii. Oricine închiriază o casă, asigurat cu forţa la sănătate

0
7
Guvernul Ponta vrea să aducă mai mulți bani pentru Sănătate printr-o măsură cu rezultate îndoielnice pentru buget, care va creşte şi mai mult piaţa neagră a chiriilor. Chiar dacă sunt deja asiguraţi ca salariaţi, plătind contribuţii proporţional cu veniturile realizate pentru un beneficiu fix, românii care închiriază imobile vor fi obligaţi să plătească şi mai mult la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, scrie CAPITAL.
 
Chiar dacă sunt deja asiguraţi ca salariaţi, plătind contribuţii proporţional cu veniturile realizate pentru un beneficiu fix, românii care închiriază imobile vor fi obligaţi să plătească şi mai mult la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
 
Începând de anul viitor, toate veniturile din chirii vor fi taxate cu încă 5,5%, cota CASS adăugându-se impozitului de 16% pe venit perceput. Măsura a fost prezentată de Guvern Fondului Monetar Internaţional ca soluţie pentru reducerea deficitului asigurărilor sociale de sănătate. Baza la care se va aplica această cotă de 5,5% este plafonată la cinci salarii medii pe economie.
 
 
În aceste condiţii, sunt avantajaţi proprietarii care deţin mai multe imobile de închiriat şi dezavantajaţi aceia care închiriază doar unul sau două, astfel încât apare ca fiind extrem de şubred argumentul adus de Guvern că încearcă să mărească povara solidarităţii sociale doar pentru cei mai bogaţi. 
 
La fel de şubrede sunt calculele făcute de Guvern pentru impactul măsurii: 165 milioane de euro ar urma să încaseze suplimentar statul din contribuţiile de sănătate încasate de la cei care închiriază imobile în întreaga ţară. „Este o cifră utopică. Nu sunt şanse să încaseze mai mult de 50-60 de milioane de euro“, spune consultantul fiscal Gabriel Biriş. În opinia sa, românii vor percepe ca un abuz noua povară, în condiţiile în care plătesc CASS şi din salarii, proporţional cu mărimea acestora şi nu există un plafon maxim pentru veniturile totale la care să se aplice contribuţia.
 
Efectul va fi creşterea evaziunii. Fie nu se vor mai declara contractele de închiriere, fie se vor declara pentru sume mult mai mici decât în realitate“, afirmă Gabriel Biriş.
 
Numărul contractelor de închiriere din toată ţara, un mister
 
Dacă reacţia contribuabililor va fi de evitare a noii poveri aduse de CASS prin evaziune, statul riscă să  piardă bani şi din ce reuşea să încaseze până acum în contul impozitului pe venitul din chirii. „Acestea vor scădea oricum, deoarece cota de 16% se va aplica după deducerea CASS de 5,5%. Dacă creşte evaziunea, vor scădea şi mai mult şi ar trebui să se aştepte la aşa ceva“, spune Biriş.
 
Posibilitatea creşterii evaziunii şi efectele ei asupra încasărilor reale nu par să fie luate în calcul de Guvern. De altfel, într-un nor de ceaţă este învăluit şi modul în care au fost estimate încasările suplimentare de peste 160 milioane de euro. Cu atât mai mult cu cât în administraţia fiscală este un haos total. Finanţele nu au habar care este numărul contractelor de închiriere înregistrate chiar în instituţia proprie. Capital a solicitat ANAF să comunice care este acest număr, precum şi sumele pe care statul le-a încasat până acum din contribuţiile de sănătate reţinute persoanelor care realizau venituri exclusiv din chirii.
 
După o lună de aşteptare şi instistenţe, instituţia a răspuns că, din cauza procesului de reorganizare, ANAF nu poate face astfel de statistici la nivelul întregii ţări. Am reuşit să obţinem date doar pentru situaţia din Capitală: numărul contractelor de închiriere, veniturile brute declarate pentru acestea de contribuabili şi impozitul pe chirii plătit de  bucureşteni. Acestea dau indicii clare că nivelul evaziunii pe piaţa chiriilor este ridicat şi în prezent în Capitală, în provincie fiind probabil chiar mai mare.
 
Astfel, în primele şase luni ale acestui an, în Bucureşti erau înregistrate, la organele fiscale, doar 67.244 contracte de închiriere pentru clădiri şi locuinţe, mai puţine cu peste 2.000 decât în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care în capitală există circa 800.000 de locuinţe, la care se adaugă alte clădiri cu altă destinaţie.
 
Specialiştii imobiliari estimează că media pe ţară a procentajului locuinţelor închiriate în mod real este de 10%-15%, în Bucureşti fiind mai mare, dar că se declară mult mai puţine la Fisc.
 
Pentru contractele de închiriere declarate în Bucureşti, statul a încasat pe tot anul trecut impozite pe venit de 133 milioane de lei, în condiţiile în care contribuabilii au declarat venituri din chirii de 1,116 miliarde de lei. Ceea ce înseamnă că nivelul mediu al chiriei declarate este sub 300 de euro. „Pentru Bucureşti, o medie sub 300 de euro a chiriei este foarte mică. Aceasta arată că şi atunci când contribuabilii declară o fac pe sume mai mici decât cele reale“, consideră Biriş.
 
Dacă la impozitul pe venit se va adăuga şi contribuţia de sănătate de 5,5%, tentaţia de a declara sume şi mai mici sau de a nu mai declara deloc contractele încheiate creşte.
 
Eşecul Guvernului de a reduce deficitul din sistemul asigurărilor de sănătate cu această măsură ar putea avea drept consecinţă creşterea poverii fiscale şi pentru alte tipuri de venituri, cum sunt cele din dividende sau dobânzi, în condiţiile în care Fondului Monetar i s-a promis că, în caz de nevoie,  baza de impozitare va fi extinsă şi mai mult.
 
Cum creşte povara fiscală
 
O persoană care închiriază un apartament cu 200 de euro pe lună plăteşte  în prezent statului 1.296 de lei impozit anual pe venit. De anul viitor, impozitul pe venit se va reduce la 1.217 lei, dar contribuţia CASS nou-apărută îi va scoate din buzunar alţi 492 de lei, astfel încât va ajunge să plătească în total mai mult cu peste 400 de lei.
 
La un contract de închiriere de 600 de euro pe lună, statul va reţine CASS de  peste 1.330 de lei pe an, iar povara fiscală totală a contribuabilului va creşte cu 1.120 de lei. Contribuţia minimă la CASS este de 41 de lei pe lună (492 de lei pe an), indiferent de venitul din chirii declarat, iar cea maximă de 482 de lei lunar (5.789 de lei pe an), în condiţiile în care baza de calcul pentru acest tip de venit este plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie. Cei care realizează venituri din închirierea locuinţelor fără scop turistic vor evidenţia lunar contribuţia CASS şi o vor plăti trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Cei care îşi închiriază locuinţele în scop turistic vor evidenţia contribuţia CASS pe aceste venituri lunar şi o vor plăti în două tranşe egale, până la data de 25 iulie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv.
 
 
 
Baza de calcul a contribuţiei CASS este egală cu 75% din venitul brut din chirii, întrucât 25% reprezintă cheltuielile deductibile pentru realizarea acestor venituri. Contribuţia minimă CASS pe chirii este de 41 lei. De asemenea, contribuţia maximă CASS este aferentă plafonării bazei de calcul la nivelul a cinci salarii medii brute pe economie, ajustate cu 25%. Pentru 2014, salariul mediu brut prognozat este de 2.339 lei, astfel că baza de calcul pentru CASS este plafonată la 8771 lei, ceea ce ne conduce la un CASS maxim de 482,4 lei.
 
SURSA: CAPITAL