Hipermarketuri invadate de comuniști

0
27

Răsteala autorităților la marii retaileri de alimente ascunde mai multe dedesubturi decât am putea bănui la prima vedere.

 

Totul a început cu zvonistica. Un post de te­leviziune a declanșat o campanie de mo­ni­to­rizare a prețurilor din marile lanțuri ali­men­tare. Nimic în neregulă cu asta. E un demers jurnalistic foarte corect să le spui telespectatorilor tăi dacă apar fluctuații bruște la raf­turi și să investighezi care es­te motivul scumpirilor.

 

Motivul cel mai probabil era preconizata scădere a TVA la produsele alimentare în­ce­pând cu 1 iunie 2015. Pe scurt, lu­crurile ar putea arăta cam așa: pentru că se creaseră de­ja așteptări ca scăderea TVA să se regăsească în prețuri mai mici la raft, comercianții au crescut prețurile anticipat ca să le poată scădea pe 1 iunie. În felul acesta, prețurile rămân ca în aprilie, iar hipe­rmar­ke­turile se vor putea lăuda cu ieftiniri la în­ce­putul lui iunie și vor dirija „câștigul“ din TVA unde consideră ei de cuviință: în profit, în in­vestiții, în salarii, în publicitate sau, de ce nu, în scăderea prețurilor finale. Într-o economie liberă, e dreptul fiecărui comerciant să decidă ce face cu o asemenea „facilitate fiscală“.

 

Guvernul, vigilent cum îl știm, dar și populist, a început să facă presiuni asupra hiper­mar­keturilor pentru ca scăderea TVA la alimente să se regăsească în prețuri. Mai întâi, co­mer­cianții au fost chemați la ordine în Senat, la comisia de agricultură. Pre­supun că a fost o invitație de tip ambuscadă, altfel, chiar nu înțeleg ce căutau acolo re­prezentanții marilor lanțuri de magazine să justifice de ce au crescut prețurile. În ni­cio economie de piață nu vi­ne parlamentul sau guvernul să te chestioneze de ce mă­rești prețurile. A, că în Rusia Vladimir Putin se poate plim­ba printre rafturi cu televiziunile după el și poate să ordone prețurilor să scadă, asta nu e nicio uimire. Economia Rusiei este o farsă macabră despre economia de piață.

 

Apoi a urmat însuși premierul, care îi ame­nin­ță hilar pe marii retaileri cu taxe suplimentare pentru cei care nu scad prețurile de la 1 iunie sau pentru cei care le cresc de pe acum ca să le poată scădea mai târziu. Ca și cum o ase­menea taxă, oricum va fi arătând ea, îi pedepsește pe comercianți, nu pe clienții lor, consumatorii finali, nevoiți probabil să scoată bani mai mulți din buzunar ca să plătească „sancțiunea“ lui Ponta. Propaganda de la Pa­la­tul Victoria s-a pornit prin editoriale de în­fierare a „speculanților“, care semănau izbitor cu articolele din Scânteia anilor ’46-’47.

 

Urmărind cu atenție desfășurătorul de mai sus, putem înțelege mai bine și dedesubturile acestei afaceri propagandistice.

 

Marii retaileri au ridicat prețurile ca urmare a unor presiuni așteptate sau subterane. Spun așteptate, pentru că exista deja lecția scăderii TVA la pâine. Poate că unii au uitat, dar și atunci Ponta a făcut presiuni asupra bru­tă­riilor, inclusiv prin controale ANAF, ca prețul la raft să scadă, împotriva oricărei logici eco­nomice. Acum, pentru a raporta mult iubitului conducător scăderi de prețuri în iunie, co­mercianții și-au crescut anticipat marja.

 

Felul în care s-au justificat comercianții în fața unei comisii senatoriale (de fapt, chiar pre­zența lor acolo) arată extrem de suspect pen­tru cunoscători. De altfel, în timpul audie­rilor, unii senatori s-au „autodenunțat“, atră­gându-le atenția audiaților că statul român le-a făcut anumite favoruri legislative. Ăsta în sine e un fapt grav, ca statul să-i ajute pe unii comercianți, probabil în detrimentul al­tora, să facă profituri.

 

Se vorbește pe la colțuri despre o mulțime de abu­zuri de poziție dominantă pe care hiper­mar­keturile le fac. Bine, dar pentru asta exis­tă instituții care verifică și sancțiuni asociate. Dacă sunt distorsiuni ale competiției, Consiliul Concurenței ar trebui să le ancheteze și să apli­ce amenzi. A spune „noi închidem ochii la abuzurile voastre, cu condiția să scădeți pre­țurile după scăderea TVA“ mi se pare un șan­taj demn de un stat mafiot din lumea a treia.

 

Dacă a existat o coordonare între retaileri pen­tru creșterea anticipată a prețurilor, ca stra­tegie politico-mediatică, iarăși, cred că tre­buie să intervină Consiliul Concurenței. Însă, mă tem că, la cât de inept a acționat gu­ver­nul în privința asta, nu era nevoie de nicio co­ordonare. Având precedentul scăderii TVA la pâine și știind presiunile care urmează din partea autorităților, trebuia să fii prost să nu-ți dai și singur seama ce trebuie să faci ca să „ieși bine“ din povestea asta.

 

Cu două concluzii amare „plecăm acasă“, du­pă tot acest circ penibil.

 

Nu scăpăm de comunism până când nu în­țe­le­gem că, într-o economie liberă, statul nu poa­te impune prețurile la raft. Putem să mai con­damnăm de două ori comunismul în par­lament, dacă trăim cu iluzia că statul dictează prețuri. E zadarnic.

 

Nu o să ieșim niciodată din plutonul țărilor sub­dezvoltate, dacă între hipermarketuri și stat apare o strânsă și obscură înțelegere, pe care primii o folosesc pentru profituri mai mari, iar ceilalți pentru a aduna mai multe vo­turi.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!