Între consens și alegeri anticipate

0
28

Din punctul de vedere al imaginii, Guvernul Ponta este astfel prins într-un clește între discursul prezidențial consensual și cel al opoziției, pronunțat polemic.

 

 

Săptămâna trecută, am fost informați in­di­rect despre o parte din strategia prin care PNL-ul dodoloț vrea să preia puterea gu­vernamentală. Pe de o parte, președintele Iohannis a inițiat con­sul­tă­rile cu partidele par­la­men­tare invocând public un unic punct de discuție, ace­la al necesității ajungerii la un consens asupra creșterii durabile a bugetului apă­rării la 2% din PIB. În ac­tualul context geopolitic, nici nu se putea găsi un su­biect mai consensual. Pe de altă parte, co-pre­șe­din­ții PNL, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, au anunțat că doresc prezentarea unei mo­țiuni de cenzură în sesiunea care începe pe 1 februarie, ceea ce, în cel mai fericit sce­nariu, ar trebui să ducă la o guvernare le­gitimă, rezultată din alegeri par­la­men­tare anticipate. Din punctul de vedere al imaginii, Guvernul Ponta este astfel prins într-un clește între discursul prezidențial consensual și cel al opoziției, pronunțat po­lemic. Un clește care arată în ce măsură primul ministru actual nu mai are un dis­curs plauzibil de autolegitimare, un clește făcut să pregătească un viitor atac frontal împotriva acestuia.

 

Dar mai există o explicație legată de di­vi­ziunea muncii între partid și șeful sta­tului, o diviziune care rezultă din profilul lui Iohannis și din așteptările majorității electoratului acestuia. Iohannis are o po­pu­laritate relativ fragilă și prețioasă pe ter­men mediu și lung, care trebuie con­so­lidată și mai ales nu trebuie periclitată de participarea la confruntarea între partide. Președintele va evita, cel puțin până la ur­mătoarele alegeri, punerile în scenă ală­turi de tabăra politică din care provine, încercând să se prezidențializeze într-un sens aflat în inevitabil contrast cu cel al pre­decesorului său. Băsescu s-a dorit tot timpul un spărgător de ghea­ță care îi permitea PDL să înainteze în mediu ostil. Iohannis pare că dorește să funcționeze ca o umbrelă de legitimitate, lăsând par­tidului „treaba murdară“.

 

Această diviziune a muncii nu va fi însă ușoară. Spăr­gătorul de gheață era cel care influența decisiv sen­sul înaintării. Acum nu mai e clar cine și cum dă direcția. De fapt, în spatele ușilor închise acum se petrece o reglare a unei coabitări mult mai im­por­tante decât aceea cu perisabilul Ponta: ace­ea cu cei care conduc noul PNL. Iar asta cere timp. Este probabil și unul dintre mo­tivele pentru care a fost amânat atât asal­tul final la adresa guvernării PSD, cât și alte posibile mișcări care stau la îndemâna ocupantului fotoliului de la Cotroceni.

 

Co-președinții PNL ne-au anunțat că, pâ­nă pe 28 februarie, sub conducerea lui Că­tălin Predoiu este finalizat un program de guvernare. Termenul pare o amânare im­portantă, de cel puțin două luni, a răz­bo­iului politic, ceea ce unora nu le sună rău, problema este că mai dă PSD două luni de guvernare. Putem însă spera că termenul ma­xim nu este decât o diversiune și că li­beralii vor încerca să schimbe guvernul mult mai repede.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1295/Desene_Perjo/22%20gussi%20ponta%202015.jpg

 

Cum rămâne însă cu alegerile anticipate? Dis­cursul PNL despre anticipate a fost unul pe fond corect, întrebarea este însă dacă se face ceva în direcția asta sau a fost pronunțat numai pentru a da un mesaj parlamentarilor actualei majorități, mai ales aliaților PSD. Aceștia nu se vor speria de anticipate, de vreme ce le cred im­po­si­bile, dar pot înțelege că sunt într-o cursă o participării la noua majoritate care se va crea. Aceasta nu-i poate găzdui pe toți, așa că e cazul să se grăbească. Dacă aceas­tă lectură este corectă, următorul guvern se va crea mai repede decât ne așteptăm.

 

De altfel, discursul despre anticipate nu es­te o armă nouă. A fost utilizat în trecut de președintele Băsescu, dar s-a întors îm­potriva acestuia, ajungând la ostilizarea PNL condus de primul ministru Tăriceanu și a majorității parlamentare. Dar a fost uti­lizat cu succes de USL împotriva ma­jo­rității favorabile lui Traian Băsescu. În 2011-2012, acest tip de discurs a contribuit la delegitimarea acelei majorități și a pre­gătit succesul de la alegerile locale și par­lamentare din 2012.

 

Azi, pare că suntem într-un scenariu al uti­lizării spectrului anticipatelor similar celui folosit de USL, istoria se va repeta la un ritm accelerat. De altfel, e ceva în aer care ne spune că Victor Ponta devine vic­ti­ma sistemului care l-a produs. Dis­ci­plinat din fire, calcă în toate gropile care îi sunt indicate, intră inclusiv în cele mai groase conflicte de interese în care se poa­te intra. În acest sens, soluția prin care „re­zolvă“ problema plagiatului său este exemplară în cumularea elementelor de con­fuzie în­tre interesul strict personal și cel public. Pa­tetică a fost de altfel și re­ac­ția pre­mie­rului la ideea de alegeri an­ti­cipate: „noii parlamentari vor fi la fel de numeroși“. Ceea ce nu e adevărat, pentru că e im­po­si­bil ca un partid în 2015 să câș­tige la fel de multe colegii ca USL în 2012. Atunci, pen­tru păstrarea caracterului pro­porțional al reprezentării, au apărut 80 de noi locuri de deputați și senatori. O nouă minciună, care nu face decât să confirme capacitatea inepuizabilă a premierului de a produce minciuni ușor de demontat. În fața unei astfel de (in)capacități politice, nu ne ră­mâ­ne decât să numărăm zilele cât mai re­zis­tă. Oricum, sunt deja mult prea multe.

 

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!