Ioan RUS, ministrul TRANSPORTURILOR, despre BLOCAREA TRAFICULUI pe Valea Prahovei: Construirea AUTOSTRAZII Bucureşti-Braşov va dura MINIM trei-patru ani

0
4

Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a declarat ca problemele legate de circulatia pe traseul Comarnic – Braşov vor fi rezolvate prin construirea unor noi drumuri. Rus a mai spus ca se ocupă, în această perioadă, de rezolvarea aranjamentelor financiare necesare, care vor crea posibilitatea demarării lucrărilor importante, prevăzute în masterplanul general de transport – tronsonul Comarnic – Braşov, pe A3; tronsonul Piteşti – Sibiu, pe A1, un nou DN, pe Valea Doftanei, lărgirea cu o bandă, pe anumite zone a drumului de pe Valea Oltului, eventual Autostrada Transilvania–Moldova, precum şi autostrada Constanţa–Tulcea–Brăila, relateaza Gandul.

 

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, îi asigură pe români că, în maximum patru ani, nu vor mai circula bară la bară pe această rută, la întoarcerea din vacanţă. Ministrul Transporturilor considera ca situatia de pe Valea Prahovei poate fi rezolvata, insa nu intr-o perioda scurta de timp : "Până la sfârşitul lui ianuarie – de două zile, am preluat eu CNADR –, vom lua o decizie privitoare la relaţia cu consorţiului care şi-a adjudecat ideea realizării tronsonului Comarnic – Braşov. Sper să fie una pozitivă. În paralel, am solicitat realizarea mai rapidă, într-un an de zile, cel mult un an şi jumătate, a celui de-al treilea DN, între Braşov şi Câmpina, cel de pe Valea Doftanei, actualul DJ, astfel încât să putem trece la şase benzi de circulaţie, adică: DN1, Bucureşti-Comarnic-Braşov; DN1A, Bucureşti-Vălenii de Munte-Cheia şi încă un DN, între cele două, pe Valea Doftanei.

 

Este o soluţie necesară, întrucât autostrada Bucureşti-Braşov, chiar dacă se va decide favorabil – iar eu sper că aşa vom hotărî la sfârşitul acestei luni -, va dura minim trei-patru ani, luând în calcul şi închiderea, pe perioade scurte, a DN1. Şi atunci este nevoie de cel de-al treilea drum. Suntem în situaţia de a rediscuta unele lucruri din contract, pe proiectul „COBRA” (Comarnic-Braşov), privitoare la demararea lucrărilor. În ianuarie vom finaliza aceste discuţii, la fel ca şi în cazul tronsonului Piteşti-Sibiu. Până la sfârşitul lunii, sper să se adjudece câştigătorul pentru studiul de fezabilitate, şi să demarăm lucrarea.

 

Va fi construita o autostradă, chiar dacă ea va fi „fazată”. Acum, toată Europa lucrează în felul ăsta. Dar proiectul, în ansamblu, va fi realizat pentru autostradă; inclusiv în ceea ce priveşte exproprierile, prevăzute pe o lărgime de 70 de metri. Dacă, din lipsa resurselor financiare, vom fi obligaţi să realizăm, mai întâi, „faza expres”, în etapa a doua, cu siguranţă vom închieia şi „faza autostradă”.

 

Şi în acest caz, vom continua, pe Valea Oltului, lucrările de extindere cu o a treia bandă în mai multe zone, astfel încât să descongestionăm, să fluidizăm traficul, până la finalizarea autostrăzii."

 

Rus considera ca termenul de 4 ani este o perspectiva optimista pentru terminarea acestor lucrari: "Cam patru ani vor dura lucrările. Este o perspectivă realist-optimistă. În finalul lunii, când vom aproba şi programul de implementare a masterplanilui general de transport, vom aproba şi etapizarea acestor lucrări. Dar ce nu s-a făcut în 25 de ani e complicat să facem într-o lună. Decizia, în ce mă priveşte, este să sprijin puternic aceste lucruri."

 

Marea problema in desfasurarea acestor lucrari sunt banii : "Bani nu sunt niciodată. Dar eu mă ocup în acest moment să găsesc diverse aranjamente financiare, cuplate: fonduri europene, buget de stat, concesiuni, parteneriat public-privat, finanţări prin creditare. Încerc să adun toate astea într-un coş mare şi să realizez ce mi-am propus. Pentru că că nu vorbim doar de aceste două proiecte. Vorbim şi de Autostrada Moldova – Transilvania, şi de Autostrada Tulcea-Constanţa-Brăila. Aşa că, în linişte, pe tăcute, sper să găsesc soluţii, astfel încât, la finele acestei luni să ieşim cu o hotărâre de guvern sau poate chiar cu o lege, privind infrastructura.

 

Asta înseamnă implementarea masterplanului general de transport – avem un document strategic, dar el trebuie să fie urmat şi de un document de implementare, care presupune fazarea, etapizarea şi prioritizarea lucrărilor. Pe lângă toate astea, mai presupune şi finanţarea.Aşa că aranjamentele financiare sunt lucrări complexe la care lucrez în acest moment. Şi sper ca, la sfârşitul lunii, să putem vorbi, realist, despre toate acestea. Că de poveşti cu demisia, am mai auzit. Şi eu îmi dau demisia, singur, nu trebuie să mi-o ceară nimeni, dacă e să fugim de muncă. Dar eu cred că, mai important e să găsim soluţii."

 

Epopeea Comarnic-Braşov

 

Guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu au promis, unul câte unul, începerea autostrăzii Comarnic-Braşov, care ar fi rezolvat situaţia traficului către munte, atât de aglomerat la sfârşitul de săptămână sau la finalul concediilor. Am avut parte, însă, doar de tentative eşuate: una în 2004, când procedurile de selecţie a constructorului – firma franceză Vinci – nu au îndeplinit criteriile Comisiei Europene; şi una în 2010, când acelaşi Vinci nu a găsit finanţare şi s-a retras.

 

Despre Comarnic-Braşov a scris sâmbătă şi fostul premier Adrian Năstase pe blogul său.  “Astăzi am fi circulat deja” pe autostrada Comarnic-Braşov, “dacă la finalul anului 2004 lucrurile stăteau altfel”, crede fostul premier. Pe scurt, Năstase dă vina pe …Traian Băsescu pentru cele două eşecuri ale proiectului, şi cel din 2004, şi cel din 2010, fără să sufle vreo vorbă despre criteriile Comisiei Europene sau lipsa de finanţare.

 

Năstase mai scrie că proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, “a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere”. “Şi a doua oară, în 2010, a fost anulat, un alt contract, pentru acelaşi segment de drum, tot cu compania Vinci – după al doilea naufragiu al lui Băsescu”, a scris Năstase.

 

CITITI SI: Eficienta guvernului Ponta privind infrastructura rutiera, in 2014: 22 de kilometri noi de autostrada care au inceput sa se degradeze

 

Pe de altă parte, nici a treia încercare, tot cu Vinci, nu pare să fie cu noroc. Asocierea Vinci-Strabag-Aktor, desemnată în decembrie 2013 drept câştigătoarea licitaţiei, nu a semnat contractul cu statul român, marea problemă fiind găsirea resurselor financiare pentru construcţia autostrăzii.

 

În prezent, nimeni nu ştie când sau măcar dacă această autostradă va mai fi construită.

 

Supra-acciza la carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, ar fi trebuit să aducă venituri considerabile la buget şi să ajute la îmbunătăţirea infrastructurii din România. Guvernanţii îşi propuseseră să încaseze aproape 51 de milioane de euro lunar de pe urma ei, însă statisticile au arătat că, după prima lună, s-au colectat cu circa 11 milioane de euro mai puţin decât în luna anterioară, conform ziarului Gandul.

 

După mai bine de opt luni de la intrarea în vigoare a supra-accizei la carburanţi, premierul Victor Ponta nu a putut da un răspuns concret atunci când a fost întrebat câţi bani s-au încasat de pe urma acesteia, nici câţi kilometri de autostradă s-au construit. El a subliniat însă că, de fapt, s-a creat o confuzie şi că banii vor fi folosiţi doar la cofinanţarea proiecte europene de infrastructură, având în vedere că fondurile de care dispune ţara noastră din programe structurale şi de coeziune nu acoperă decât în mică parte necesităţile de infrastructură. "Noi avem, în 2015, 19 miliarde de lei cofinanţări la proiecte europene. Evident că acciza nu acoperă în niciun caz aceşti 19 miliarde – dacă nu mă înşel erau 2,4 miliarde anual, deci o parte din cei 19 miliarde", a fost explicaţia neclară dată de premier.

 

Costul standard al lucrărilor de construcţie la autostrăzi variază în funcţie de localizarea acestora. Spre exemplu, costul unitar al lucrărilor la o autostradă la şes este de 5,9 milioane de lei pe kilometru, potrivit datelor CNADNR. Astfel, cu banii de pe supra-acciza pe carburanţi se pot construi 406,7 kilometri de autostradă în zonele de câmpie.

 

La deal, lucrările de construcţie ale unei autostrăzi sunt mai scumpe şi ajung la 20,9 milioane de lei pe kilometru. Astfel, cu 2,4 milioane de lei poţi construi aproape 115 kilometri de autostradă. Costurile cresc şi mai mult în zonele de munte, unde pentru a putea construi un kilometru de autostradă trebuie să ai un buget de circa 25,1 milioane de lei pe kilometru. Cu 2,4 miliarde de lei poţi investi astfel în construcţia a 95,6 kilometri de autostradă la munte.

 

Lucrările de construcţie la drumurile naţionale sunt mai puţin costisitoare decât în cazul autostrăzilor. Un kilometru de drum costă 5,3 milioane de lei. Astfel, supra-acciza la carburant ar putea fi investită în 452,8 kilometri de drum naţional nou.

 

Atunci când a fost întrebat însă ce s-a făcut sau ce se va face pe viitor cu banii din supra-acciză, premierul Victor Ponta nu a putut da ca exemplu decât repornirea lucrărilor la autostrada Transilvania, începute în 2014.

 

50 de kilometri de autostradă în 2014, aproape jumătate crăpaţi deja

 

2014 a fost unul dintre cei mai slabi din istorie atunci când vine vorba despre construcţia de autostrăzi. La începutul anului, reprezentanţii CNADNR promiteau "sub 100 de kilometri" de autostradă. S-au inaugurat, în cele din urmă, 50 de noi kilometri de autostradă, dintre care aproape jumătate cu doar două zile înainte de alegeri.

 

Este vorba despre transonul dintre localităţile Sălişte (Sibiu) şi Cunţa (Alba). Acum asfaltul este deja crăpat. Motivul posibil, oferit de un profesor de la Facultatea de Construcţii de Iaşi pentru Ziarul Financiar, a fost studiul de fazabilitate de slabă calitate realizat pentru această porţiune de drum.

 

La finalul săptămânii trecute a fost deschisă circulaţia şi pe o porţiune de 28 de kilometri din autostrada Nădlac-Arad – 22 de kilometri ai lotului I şi şase kilometri din lotul II între Pecica şi Arad. Acum, România a ajuns la 694 de kilometri de autostrăzi.

 

Care sunt planurile pentru 2015. Autostrada lui Dragnea, prioritară

 

Autostrada Bucureşti-Alexandria, denumită şi autostrada lui Dragnea, dar şi autostrada Comarnic-Braşov sunt incluse între proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor pentru 2015 şi “de perspectivă” , potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016-2018. Despre autostrada Sibiu-Piteşti nu se face nici o menţiune.

 

Autorităţile îşi propun demararea proiectului Autostrăzii de Sud, pe traseul Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timişoara.

 

Costul construcţiei autostrăzii Bucureşti-Alexandria era estimat anul trecut de Dan Şova, pe vremea când era ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional, la 400 de milioane de euro, urmând să fie finanţată în principal din fonduri europene.

 

Pe aceeaşi listă sunt incluse şi finalizarea lucrărilor la autostrada Nădlac-Arad-Bucureşti, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, precum şi programul de eliminare a “ punctelor negre” din trafic.

 

Pe de altă parte, Guvernul a stabilit 115 proiecte publice considerate prioritare, pe baza propunerilor primite de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi ministere.  Cele mai multe proiecte au fost transmise de SGG – 73 de proiecte – şi Ministerul Transporturilor  – 24 de proiecte. Între acestea se numără autostrada Orăştie-Sibiu (82 de km), autostrada Timişoara-Lugoj şi varianta de ocolire a oraşului  Timişoara (35 km), reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, secţiunea Sighişoara-Coşlariu, construcţia variantei de ocolire a Braşovului, reabilitarea DN56 Craiova-Calafat, autostrada Sebeş-Turda (70 km).

 

Banii din acciză, restituiţi fără verificare la transportatori

 

Acciza suplimentară la carburant a fost criticată puternic de către transportatori. În urma protestelor, Guvernul a hotărât ca acestora să li se returneze, pentru motorină, 4 eurocenţi din acciza, totul pe baza facturii de achiziţionare a carburantului. Acest sistem urma să fie întreţinut timp de cinci ani de la introducerea accizei, deci până la 31 martie 2019.

 

În prezent, legea spune că pentru a se înscrie în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, transportatorii trebuie să dovedească faptul că nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport mărfuri şi persoane. Cei de la ANAF urmau să verifice acest lucru şi să informeze Autoritatea Rutieră Română, prin intermediul căreia s-ar fi restituit banii.

 

La cinci luni după termenul de la care transportatorii au putut depune cererii pentru a primi o banii aferenţi accizei, Guvernul a ajuns însă la concluzia că celor de la ANAF le este prea greu să verifice toate acestea, potrivit Mediafax.

 

S-a pregătit astfel un proiect de hotărâre care stabileşte că transportatorii vor da doar o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport. Verificarea declaraţiilor ar urma să se facă ulterior de ANAF.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!