IOHANNIS prezideaza astazi sedinta CSM in care se va alege CONDUCEREA institutiei

0
7

Klaus Iohannis, președintele Romaniei va prezida astazi sedinta celor 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care își aleg președintele și vicepreședintele. Prezența  președintelui țării la ședința de alegere a conducerii CSM nu va influența decizia pe care o va lua instanța de Contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție în 14 ianuarie în dosarul de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis, spun specialiștii, relateaza Romania Libera.

 

"Era obligatorie prezența președintelui pentru a ști exact viziunea domnului Iohannis cu privire la independența Justiției" ne-a declarat un membru CSM care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un alt membru al CSM ne-a precizat că  președintele țării, prin funcția de arbitru al instituțiilor statului, poate media eventuale situații conflictuale și e foarte important ca Justiția să știe că poate conta pe sprijinul președintelui țării.

 

"CSM este garantul independenței Justiției, iar președintele țării, ca arbitru în eventuale situații conflictuale cu Parlamentul sau cu Executivul, cum au fost , de altfel, în istoria recentă, poate susține această independență. Un exemplu concret ar fi refuzul președintelui de a promulga o lege care poate aduce atingere independenței Justiției" ne-a declarat magistratul.

 

Conducerea CSM se alege anual, la începutul lunii ianuarie. De conducere depinde modul în care CSM sancționează atacurile politicienilor la adresa independeței Justiției.

 

În anul 2014, președintele Adrian Bordea s-a ferit să sancționeze prin declarații publice atacurile politicienilor la adresa magistraților care i-au pus sub urmărire penală sau i-au condamnat. Cu alte cuvinte, s-a ferit să apere direct independența magistraților, mulțumindu-se să lase apărarea reputației Justiției doar în sarcina Inspecției Judiciare.

 

Deși Inspecția a dat soluții corecte, acestea nu au mai avut impact public deoarece verificările erau de durată, fiind făcute publice la câteva luni de la lansarea acuzațiilor, când nimeni nu-și mai amintea despre ce era vorba.

 

În 2014, cele mai afectate de atacurile politicienilor și chiar a unei părți a presei au fost șefa DNA, Laura Codruța Koveși, și judecătoarea Camelia Bogdan, președinta instanței de la Curtea de Apel București care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul “Privatizarea ICA – prejudiciu 60 de milioane de euro”.

 

Pentru anul 2015 și-au anunțat candidaturile judecătorii Marius Tudose și Alexandru Șerban – pentru funcția de președinte CSM, iar pentru funcția de vicepreședinte și-a depus candidatura doar procurorul Bogdan Gabor.

 

Candidaturile se pot anunța inclusiv marți, după începerea ședinței de alegeri. Pot candida pentru funcțiile de conducere  doar magistrații -membrii CSM aleși în adunările generale ale magistraților. Nu pot candida membrii de drept ai CSM ( președintele Înalteu Curți, procurorul general si ministrul Justiției) și nici cei doi reprezentanți ai societății civile.

 

Candidații își prezintă proiectele în fața colegilor din CSM, după care urmează votul secret. Pentru a câștiga, un candidat are nevoie de minim 10 voturi. Pentru ca ședința de alegeri să fie validă trebuie să participe minim 15 membri CSM din totalul de 19 membri.

 

Ce propun candidații pentru conducerea CSM

 

Judecătorul Marin Tudose, candidat pentru președinția CSM,  are în proiect o prioritate curajoasă și anume “trecerea atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor la Înalta Curte de Casație și Justiție”. Cu alte cuvinte, propune realizarea efectivă a independeței financiare față de puterea politică ( reprezentată de ministrul Justiției).

 

De asemenea, Tudose susține sancționarea prin lege a detractorilor magistraților, proiect ce ar urma să devină aplicabil după consultări cu societatea civilă și presa. Tudose este echidistant: pentru că a cerut sancțiuni concrete pentru cei care atacă nejustificat Justiția, cere și înăsprirea sancțiunilor administrate magistraților care nu-și fac datoria.

 

Contracandidatul lui Tudose, judecătorul Alexandru Șerban  și-a trecut în proiect  o mărire a transparenței actului de Justiție și a acțiunilor CSM, o reacție promptă la atacurile nejustificate la adresa Justiției. De asemenea, Șerban solicită ca atunci când se modică legea fundamentală – Constituția – să se ia în calcul desecretizarea votului în CSM.

 

CITITI SI: CSM primeste un buget REDUS, in 2015. Adrian Bordea, presedintele CSM: Sa avem un moment de reflectie asupra situatiei create

 

Procurorul Bogdan Gabor, candidatul pentru funcția de vicepreședinte al CSM,  în proiectul său de management a identificat amenințările la adresa independenței Justiției pentru care propune soluții de eliminare. Între amenințările identicate de Gabor figurează campaniile de presă împotriva unor magistrați care sunt implicați în dosare grele; instabilitatea legislativă; ignorarea de către politicieni a CSM-ului atunci emit legi  destinate Justiției, deși legea obligă obținerea avizului consiliului.

 

Cu alte cuvinte, pe agenda procurorului Gabor se află, exprimate în limbaj strict juridic, fără exemplificări, multe din solicitările societății civile care a sancționat modul în care legiferează Guvernul Ponta și actuala majoritate parlamentară dominată de PSD.

 

Judecatorul Marius Badea Tudose, fost coleg de generatie cu Victor Ponta, Tiberiu Nitu si Robert Cazanciuc – cele mai mari sanse sa ajunga noul sef al CSM

 

Judecatorul Marius Badea Tudose (43 de ani) are cele mai mari sanse sa ajunga noul sef al CSM dupa alegerile de marti, el avand cel putin un vot in plus fata de contracandidatul sau, Alexandru Serban, au declarat pentru HotNews.ro, surse din CSM. Tudose a fost coleg de generatie cu premierul Victor Ponta, cu procurorul general, Tiberiu Nitu si cu ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, relateaza Hotnews.

 

"Ne-am cunoscut in facultate, am fost colegi de an dar singura data cand ne-am intalnit a fost intr-o sedinta CSM cand Victor Ponta era interimar la justitie. In rest, nu ne-am intersectat in cariera profesionala", a declarat Marius Badea Tudose pentru HotNews.ro

 

Tudose a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti in 1995. Potrivit CV-ului postat pe site-ul CSM, a activat ca judecator la Slatina pana in 1999, cand se transfera judecatoria Sector 3 din Bucuresti, din 2000 pana in 2001 este vicepresedinte al judecatoriei sector 3 iar din 2001 pana in 2011 presedintele acestei judecatorii. Din ianuarie 2011 este membru CSM. 

 

Una dintre cele mai importante decizii care se vor lua sub mandatul sau este numirea unui nou sef la DIICOT, acest post fiind vacantat dupa arestarea preventiva a procurorului-sef Alina Bica in asa numitul dosar al Despagubirilor. Avizul pentru viitorul procuror sef il va da insa sectia de procurori, unde presedintele CSM nu participa. 
 

O alta decizie importanta va fi numirea viitoarei presedinte a sectiei penale de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procedurile au fost declansate de actuala conducere, pana la termenul limita fiind depusa o singura candidatura. Pentru acest post cheie din sistemul de justitie cadideaza judecatoarea Mirela Sorina Popescu. Interviul ar urma sa aiba loc cel tarziu in luna februarie.
 

Daca va trece de CSM, judecatoarea ar urma sa fie numita de presedintele Klaus Iohannis la sefia sectiei penale a Inaltei Curti. Sefa sectiei penale are, intre altele, un rol important in formarea completelor de judecata. La Inalta Curte se judeca majoritatea dosarelor de mare coruptie cu politicieni. CSM a postat pe site proiectul in baza caruia judecatoarea Popescu doreste sa ajunga sefa sectiei penale a Inaltei Curti. 
 

Potrivit proiectului, Mirela Sorina Popescu considera ca este  "deosebit de important ca presedintii de sectie, cei doi vicepresedinti si presedintele instantei sa formeze o echipa, astfel incat directiile de actiune ale fiecaruia sa se inscrie intr-o viziune unica (…)". Presedintele Inaltei Curti este Livia Stanciu iar vicepresedinti, judecatorii Ionut Matei si Cristina Tarcea. Numele judecatoarei Popescu n-a fost implicat in scandaluri publice. 
 

In interviul de promorare la Inalta Curte, desfasurat in septembrie 2010 la CSM, Mirela Sorina Popescu a declarat: "Sunt absolventa a Facultatii de Drept a Universtiatii Bucuresti in anul 1990, am o vechime de 20 de ani in magistratura dintre care 6 ani procuror si 14 ani judecator. Activitatea ca judecator am desfasurat-o in materie penala. Fac parte din completele specializate privind solutionarea cauzelor de coruptie. Am sustinut doctoratul in anul 1997 cu tema reabilitarea in dreptul penal. Am publicat articole, nu foarte multe, sunt autorul unui curs universitar – Drept penal, sunt lector la Universitatea din Pitesti, la disciplina drept penal partea generala si partea speciala, formator la INM".  
 

In fine, o alta decizie importanta ar putea fi numirea unui nou procuror general. Surse judiciare au declara pentru HotNews.ro ca procurorul general, Tiberiu Nitu ar intentiona sa demisioneze in cazul caderii guvernului Ponta. In acest sens, s-ar fi intersat deja in ce conditii ar putea reveni la sectia de procurori din CSM.
 

CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept – ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.


Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi doar dintre cei 14 membri alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!