Justitie cu note de subsol

0
10

 Raportul pe justitie dat publicitatii de Comisia Europeana la 4 februarie a fost prea putin discutat, dezbaterile fiind confiscate in aceste zile de cele doua decizii ale Curtii Constitutionale privind CNSAS si cazul Nicolai. Asa se face ca Raportul a fost citit si prezentat pe diagonala, persoanele si institutiile care au primit critici scapand fara prea multe batai de cap. Ceea ce este interesant in acest Raport sunt notele de subsol, in care limbajul este direct si mult mai dur, iar exemplele concrete indica fara rezerve si pontentialii vinovati. Expertii CE si-au luat o masura de precautie, precizand din capul locului ca "Raportul prezinta o actualizare factuala a progreselor, fara a efectua o evaluare a rezultatelor obtinute în cadrul fiecarui obiectiv de referinta («benchmark» sau conditionalitate)". Notele de subsol acopera insa si aceasta evaluare si ofera indicii suficiente pentru a intrevedea cum va arata Raportul din vara. Indirect, prin note de subsol, Raportul spulbera intreaga constructie pe care si-a bazat mandatul fostul ministru al Justitiei. Pe de o parte, Tudor Chiuariu a pierdut, prin acest Raport, si ultima batalie impotriva procurorilor anticoruptie. Nu numai ca expertii europeni nu s-au lasat pacaliti de acuzele lansate de fostul ministru la adresa DNA, ci, din contra, Directia Anticoruptie este singura institutie laudata in acest Raport interimar. DNA a avut "un parcurs pozitiv în ultimele sase luni", se spune in Raport, si, ca sa nu existe niciun dubiu, in nota de subsol care insoteste acest capitol sunt oferite si explicatiile pentru returnarea dosarelor la procurori. "Motivatia principala este nerespectarea de catre procuratura (DNA) a noii decizii a Curtii Constitutionale privind ridicarea imunitatii inculpatilor, care necesita retragerea imunitatii si pentru fostii membri ai guvernului ", au scris expertii europeni, subliniind imediat ca procurorii DNA nu au nicio vina: "aceasta noua decizie a fost însa pronuntata dupa initierea procedurilor respective de catre DNA".

 Pe de alta parte, Raportul reprezinta si o alta lovitura pentru Tudor Chiuariu, care si-a vazut omorat in fasa copilul de care era atat de mandru si pe care il arata lumii ca pe cea mai buna realizare a sa: Planul de actiune in domeniul justitiei. Ceea ce spune Comisia Europeana este ca intentia e laudabila, dar rezultatul e lipsit de continut. Citita fara nota de subsol, obiectia CE, cuprinsa intr-o singura fraza, nu pare atat de dura: "Planul de actiune necesita mai multa consecventa pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate". Perspectiva se schimba odata cu descifrarea explicatiilor din josul paginii, de unde aflam ca obiectivele prevazute în Planul de actiune "sunt contrazise de unele initiative legislative si politice lansate" si ca Planul "omite chestiunea importanta a stabilitatii legislative si institutionale a cadrului de lupta anticoruptie" – aluzie stravezie la declaratiile privind unificarea DNA cu DIICOT. Mai aflam ca Planul omite de asemenea "sa indice când si daca vor fi elaborate strategii sectoriale în domeniul reformei justitiei si a combaterii coruptiei, care sa le înlocuiasca pe cele devenite caduce de curând" si ca, in ceea ce priveste coruptia la nivel local, "nu contine suficiente detalii".

 Ca o continuare a comentariilor din notele de subsol, au venit si declaratiile purtatorului de cuvant al CE, Mark Grey, in conferinta de presa de prezentare a Raportului, unde a spus transant ca, in România, Comisia este îngrijorata de mersul reformei si ca "principala noastra îngrijorare este ca, în ciuda acestei structuri performante (DNA, n.r.), nu au reusit sa ajunga la rezultate finale în lupta împotriva coruptiei la nivel înalt". Oficialul european nu a mai spus nimic despre obstacolele care stau in calea "rezultatelor finale", dar o simpla privire aruncata pe scena publica din Romania, doar in cursul ultimei saptamani, ne ofera indicii importante. Parlamentul se cearta cu DNA si DIICOT pe anchetarea actualilor si fostilor ministri care sunt si senatori sau deputati. CSM intervine, cerand Curtii Constitutionale sa se pronunte abia dupa ce este tras de maneca de procurorul general, care face apeluri repetate ca procurorii sa fie lasati sa lucreze fara sa se implice politicienii. CSM ia in discutie Raportul CE, dar nu face public niciun comentariu, in schimb anunta delegarea lui Anton Pandrea, fost presedinte al CSM, în functia de vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, incalcand astfel o alta recomandare a expertilor europeni, care insista ca membrii CSM sa nu mai ocupe si alte functii. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, presedintele CSM, Lidia Barbulescu, comenteaza deciziile Curtii Constitutionale privind CNSAS si cazul Norica Nicolai mai abitir ca un politician, pe motiv ca "am o functie de demnitate publica si sunt suspendata din activitatea mea de judecator si de judecata". Din aceeasi functie de demnitate publica, Lidia Barbulescu declara ca este "inadmisibil" ca membrii Consiliului sa afle din presa de Ordonanta CNSAS, adoptata de guvern dupa decizia CCR si care incearca sa salveze o parte dintre atributiile CNSAS, printre care si verificarea judecatorilor si procurorilor. Si asta in timp ce directorul Directiei de Investigatii din CNSAS, Germina Nagat, a spus recent ca verificarea magistratilor a fost declarata o prioritate pentru institutie si ca anul trecut 25 de magistrati au primit verdict de politie politica.