Kelemen Hunor spune că acceptă Ziua Națională a României, dar nu poate să o sărbătorească

0
3

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că maghiarii nu au nicio problemă cu Centenarul pe care România îl marchează în anul 2018, că respectă și acceptă Ziua Națională a României, dar că nu pot sărbători această zi.

 

Kelemen Hunor le-a vorbit tinerilor prezenți la Tabăra de vară a UDMR din localitatea Subcetate, comuna Zetea, despre situația în care s-au aflat maghiarii în ultimii 100 ani, susținând că au existat permanent din partea majorității tendințe de asimilare, motiv pentru care cu greu se poate spune că sunt argumente pentru a putea sărbători.

 

"Deci, noi am acceptat Ziua Națională a României, noi respectăm istoria și zilele naționale sau sărbătorile importante ale majorității, dar nu înseamnă că putem sărbători 1 Decembrie și am dat foarte multe argumente. Cei care m-au criticat de fiecare dată au uitat să spună că eu niciodată nu am zis că noi nu acceptăm Ziua Națională sau că nu o respectăm. Eu am spus că respectăm și acceptăm, dar nu putem să sărbătorim această zi", a spus Kelemen Hunor, conform Agerpres.

 

Liderul Uniunii a punctat însă că acceptă că "pentru români aceasta este o mare sărbătoare" și că nu are nicio problemă cu Centenarul.

 

"Noi am spus că nu avem nicio problemă cu Centenarul. Noi cu Centenarul putem ajunge într-o altă relație dacă, pe de o parte, societatea românească acceptă că noi le respectăm sărbătorile, dar nu putem sărbători alături de ei și vor înțelege de ce și vor accepta că va trebui să privim viitorul împreună, că viitorul ar trebui să fie comun în această țară. Poate că imaginea de viitor diferă, dar nu diferă într-o măsură în care să nu se poată cădea la un acord", a mai afirmat Kelemen, potrivit traducerii oficiale.

 

În opinia președintelui UDMR, trebuie început un dialog între majoritate și minoritate bazat pe încredere și e important să se vorbească despre relația dintre români și maghiari, chiar dacă unele lucruri vor deranja.

 

"Ei spun și scriu, oamenii care lucrează în instituțiile statului, că maghiarimea din Transilvania este un risc la securitatea națională. Și spun cu cea mai mare naturalețe. Și în aceste condiții tot ei sunt cei care pretind ca maghiarimea din Ardeal, împreună cu ei, să sărbătorească pe 1 Decembrie. Ce să sărbătorească, întreb eu? Faptul că România îi consideră risc la siguranța națională? Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru este ceva destul de pervers. Într-adevăr, eu cred că trebuie să ne uităm înainte, să căutăm dialogul cu majoritatea românească. Totdeauna trebuie să reîncepem acest dialog, dar trebuie să pornim de la un dialog sincer. Trebuie spuse acele lucruri care poate la început dor, poate la început unii vor fi furioși. Să spună și ei ce cred despre noi", a spus Kelemen.

 

Liderul UDMR a susținut că și după 100 de ani românii se tem că maghiarii vor să le ia Transilvania, chiar dacă acest lucru nu este adevărat, în vreme ce maghiarii se tem că se dorește asimilarea lor, sens în care aceste temeri trebuie eliminate pentru a construi încrederea între minoritate și majoritate.

 

"Și dacă reușim să spunem aceste lucruri și ei ne vor liniști, reprezentanții majorității, dacă ne spun că nu au asemenea obiective și să nu ne fie frică și asigură acel cadru legislativ ca această comunitate să poată să-și păstreze, să-și consolideze și să-și reproducă identitatea și poate dacă reușim să dizolvăm aceste temeri, încrederea va fi mult mai mare între cele două comunități. Fiindcă aici este vorba de o problemă de încredere. Nici ei nu au încredere în noi, nici noi nu avem încredere în ei. Și o societate nu poate fi de succes dacă membrii acesteia nu au încredere unii în ceilalți. Fiecare comunitate de succes are la bază încrederea și dacă putem ajunge să ne uităm cu încredere unul la altul, atunci vom putea construi împreună viitorul, dar în așa fel încât acolo să-și aibă locul și comunitatea maghiară", a mai arătat Kelemen.

 

Întrebat cum se va raporta UMDR și organizațiile maghiare la anul 2018, Kelemen Hunor a răspuns că se vor organiza mai multe activități care vor avea rolul de a apropia cele două comunități și de a regăsi încrederea care acum nu există.

 

"Acum ideea noastră ar fi ca în anul care vine să pornim niște activități în această direcție. Pe de o parte, am spune ce am adăugat României în cei 100 ani, în diferite domenii și ar trebui să arătăm câteva lucruri și ar fi bine ca și majoritatea românească să vadă. Pe de altă parte, planificăm conferințe care, cu pretenție științifică, să încerce să regândească, să reevalueze acești 100 ani, pentru că aceștia au avut foarte multe concluzii și învățăminte. Și către tinerii români ar trebui să formulăm un mesaj în limba română (…), unul simplificat, despre cine sunt maghiarii și ce vor. Planificăm tot felul de manifestări care în acest an ar putea apropia cele două comunități și poate am putea reconstrui acea încredere care lipsește sau am putea regăsi acea încredere", a precizat Kelemen Hunor.

 

Acesta le-a spus tinerilor că UDMR a făcut un gest de apropiere și în 1990, când un senator al Uniunii a mers la Alba Iulia pentru a transmite că a venit momentul ca românii și maghiarii să aibă un viitor comun, dar că acesta a fost huiduit.

 

În discursul său, Kelemen a vorbit și de faptul că ar exista un "stat invizibil" și că unele decizii care par că sunt luate de politicieni sunt gândite și luate în altă parte, de persoane pe care nu le-a numit și despre care a spus că nu știe cine sunt.

 

"În această țară, cu statul de drept, cu separația puterilor în stat ce se întâmplă? Unde se află pe această cale România? Și vă spun eu că este o problemă. Acest lucru împreună îl putem schimba, ca să putem schimba, trebuie să convingem și majoritatea societății românești despre faptul că nu e bine dacă avem două state paralele, nu e bine dacă există un stat care la vedere este condus de clasa politică, aprobă legi, Guvernul le pune în executare și există o putere, un stat invizibil care, de fapt, în problemele esențiale și strategice ia decizii. Decizii pentru care nu poate fi tras la răspundere. (…) Eu spun că în fond este răspunderea clasei politice să facă ceva cu asta, să modifice legi, de exemplu, să pună la punct legile de funcționare a justiției, pe de altă parte, să modifice legile de supraveghere a serviciilor secrete, prin care Parlamentul, cei aleși de oameni să aibă un control efectiv asupra serviciilor secrete", a mai spus președintele UDMR, potrivit traducerii oficiale. 

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!