Macovei, la RFI: Guvernul nu a transpus nici măcar pe jumătate directiva confiscării extinse

0
4

Fostul ministru al Justiției, în prezent europarlamentar, susține că directiva europeană privind confiscarea extinsă este transpusă nu doar târziu în legislația românească, ci și incomplet.

 

 

 

 În loc de „comportament ilicit”, în proiectul de lege apare sintagma „activități infracționale” și nu se specifică nici cine va pune în executare confiscarea extinsă. 

 

 

Monica Macovei, europarlamentarul român care a fost raportor pentru respectiva directivă europeană, a explicat, într-o intervenție la RFI, că transpunerea este nu doar tardivă, ci și incompletă.

 

 

 
 
 
 

„În loc de comportament ilicit au pus activități infracționale. (…) S-a spus – confiscarea extinsă se aplică numai dacă se dovedește că bunurile nejustificate provin din activități infracționale. Or, activități infracționale înseamnă, pe românește, infracțiuni, în timp ce directiva spune clar comportament ilicit. (…) Între ilicit și infracțional e o mare diferență. Înseamnă încălcând legea, dar nu comițând o infracțiune neapărat. De exemplu, înseamnă acumulând valori pe care tu nu ai cum să le justifici. Așa cum Fiscul ar trebui să se ducă la foarte multă lume și să întrebe: «Dar, de unde ai un Audi în față, sau un Mercedes, sau casă, pentru că tu ai un salariu mic? Adună toate veniturile familiei». Se prezumă că e un comportament ilicit. Este o enormă diferență și va reduce cu mult confiscarea extinsă în România”, a explicat fostul ministru al Justiției.

 

 

Potrivit Monicăi Macovei, și în ceea ce privește confiscarea de la terți transpunerea este deficitară.

 

 

„În România, funcționează principiul bunei credințe, dintotdeauna. Dacă tu ai cumpărat o casă, un teren, o bicicletă, orice, neștiind că este furată sau că este confiscată, atunci ești de bună credință și statul nu ți-o poate confisca. Or, asta se schimbă acum. Statul este primul care trebuie să-și recupereze datoria și să nu uităm că statul și banii statului suntem noi, iar păgubitul se întoarce împotriva celui care i-a vândut bunul furat și se descurcă, îi face proces și își ia banii înapoi”, a declarat Macovei la RFI.

 

 

Europarlamentarul mai atrage atenția că a fost declanșată deja împotriva României procedura de infrigement (din cauza netranspunerii directivei în termenul stabilit), iar lucrurile vor merge mai departe dacă directiva nu va fi transpusă așa cum trebuie.

 

 

 

interviul integral acordat RFI, a i c i 

 

 

Background

 

  • Directivă europeană: confiscarea extinsă, aprobată de Guvern. Nu-și mai pot ascunde averile

 

 

 

Cabinetul Tudose a aprobat, în ședința de vineri, proiectul de lege care transpune în legislația românească directiva europeană privind confiscarea extinsă. Directiva ar fi trebuit transpusă până în octombrie 2016.

 

 

 Printre altele, proiectul de lege presupune modificarea Codului penal și Codului de procedură penală și, dacă va fi aprobat de Parlament, va permite să fie confiscate și alte bunuri despre care instanța are convingerea că provin din activități infracționale.

 

 Dacă proiectul va fi aprobat și de cele două Camere, condamnaţii pentru infracţiunile de serviciu – delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obţinere ilegală de fonduri – riscă să își piardă toată averea dobândită în ultimii cinci ani de dinaintea deciziei instanţei de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obţinut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puţin patru ani.

 

Proiectul de lege discutat de Guvern modifică patru legi: Codul penal, Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind executarea pedepselor.

 

Confiscarea extinsă presupune ca instanță să poată decide confiscarea altor bunuri decât cele folosite pentru săvârșirea faptei sau cele dobândite în urma infracțiunii (prevăzute de art. 112 din Codul penal). Condiții pentru confiscarea extinsă: pedeapsa prevăzută de lege să fie de minimum 4 ani închisoare, iar instanța să-și formeze convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale.

 

„Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei”, se arată în proiectul de lege.

 

„Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței. Confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării”, se scrie în proiect.

 

De confiscarea extinsă ar urma să se ocupe tot Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

 

După ce va fi aprobat de Guvern, proiectul pleacă spre Parlament. Dezbaterile în cele două Camere ar putea dura luni bune, mai ales dacă majoritatea parlamentară formată din PSD și ALDE nu susțin proiectul.

 

Din cauza netranspunerii în termen (până în octombrie 2016) a directivei europene privind confiscarea extinsă, UE a declanșat împotriva României procedură de infrigement.

 

Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului, privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27 din 29 aprilie 2014.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!