Motivarea deciziei privind CNSAS:CCR a extras “veninul neconstitutional”

0
6

Exceptia de neconstitutionalitate a Legii CNSAS fost ridicata de Dan Voiculescu in timpul judecarii contestatiei sale la decizia CNSAS care a stabilit ca a fost colaborator al politiei politice. Reprezentantul CNSAS, cel al Parchetului General si guvernul au solicitat respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile legale atacate nu contravin textelor constitutionale, intrucat, nici prin atributii si nici prin procedura, CNSAS nu incalca prevederile constitutionale privind independenta justitiei.

De partea cealalta s-a aflat Avocatul Poporului. In motivarea CCR scrie negru pe alb: "Constatand existenta unui venin neconstitutional, Avocatul Poporului considera ca este obligatia Curtii Constitutionale de a-l extrage printr-o decizie dreapta si inteleapta". Presedintii celor doua Camere ale parlamentului nu au transmis niciun punct de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, desi li se solicitase acest lucru. Avand toate aceste elemente, judecatorii CCR au decis, in unanimitate, sa accepte exceptia ridicata de Dan Voiculescu si au declarat dispozitiile Legii 187/1999 ca fiind neconstitutionale. Publicam fragmente din motivarea CCR, prezentata surprinzator de repede, a doua zi de la luarea deciziei, asa cum nu a facut-o in niciun alt caz analizat pana acum. (M.S.)

 

"Exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie admisa in sensul si pentru motivele ce se vor arata in continuare.

 1. Curtea retine ca preambulul Legii nr. 187/1999 defineste scopul reglementarii ca fiind deconspirarea politiei politice comuniste, adica a organelor Securitatii si a altor structuri, prin intermediul carora Partidul Comunist Roman a exercitat «o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale». Curtea observa insa ca Legea nr. 187/1999 nu urmareste numai scopul de deconspirare, enuntat in preambul, ci promoveaza si raspunderea morala, juridica si politica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, urmarind indepartarea lor din functiile enumerate in art. 2 si impiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea in aceste functii.

 In felul acesta, legea creeaza premizele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, fara vinovatie si fara existenta unei fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

 2. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este definit in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 ca «un organism autonom cu personalitate juridica, supus controlului parlamentului». Aceasta definitie este insuficienta pentru a stabili natura juridica a Consiliului. Institutia nu este nominalizata in Constitutie, iar definitia citata nu corespunde termenilor folositi de legea fundamentala, pentru incadrarea ei in una dintre autoritatile publice cu statut constitutional.

Curtea Constitutionala constata ca o parte dintre atributiile Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si ale Colegiului Consiliului (…) are caracter jurisdictional, iar cealalta parte este de natura administrativa. Caracterul jurisdictional rezulta din puterea Consiliului si a Colegiului de a se pronunta prin acte cu forta juridica echivalenta cu aceea a hotararilor judecatoresti, asupra unor fapte de incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, savarsite de persoanele verificate, fapte ce se inscriu in premizele raspunderii morale, juridice si politice a acestora. (…) Natura jurisdictionala a activitatii Consiliului si a Colegiului Consiliului, de verificare a faptelor de politie politica savarsite de persoanele prevazute de lege, rezulta, deopotriva, din procedura urmata.

 3. In sistemul Constitutiei Romaniei din anul 1991, revizuita in anul 2003, nu exista decat doua categorii de jurisdictii, si anume, jurisdictiile speciale administrative si instantele judecatoresti (…) Examinand natura juridica a activitatii de jurisdictie desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului prin prisma normelor constitutionale amintite, Curtea Constitutionala constata ca aceasta nu se incadreaza in niciuna dintre jurisdictiile prevazute si admise de Constitutia Romaniei. Jurisdictia exercitata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului nu este o jurisdictie administrativa pentru ca nu este facultativa, asa cum cere art. 21 alin. (4) din Constitutia Romaniei, ci obligatorie.

 In caracterizarea jurisdictiei exercitate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului Curtea ia in considerare, de asemenea, urmatoarele particularitati ale regimului procedural in care functioneaza aceasta: – contrar prevederilor art. 24 alin. (2) din Constitutie, in cursul procedurii desfasurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, incalcandu-li-se prin aceasta dreptul la aparare; – verificarile privind participarea la politia politica comunista sunt efectuate de acelasi organ care decide daca persoanele verificate au fost sau nu au fost agenti ai politiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta (…); – probele pe care se intemeiaza deciziile Colegiului Consiliului provin din arhivele Securitatii si organelor de informatii, al caror depozitar este Consiliul, fapt care, de asemenea, este de natura sa puna la indoiala impartialitatea organului de decizie; – dispozitia cuprinsa in art. 15 alin. (8) din lege, in conformitate cu care Colegiul Consiliului se pronunta din oficiu oricand apar noi probe cu privire la activitatea politica a unei persoane asupra careia s-a pronuntat anterior, nesocoteste in mod evident puterea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de curtile de apel in solutionarea contestatiilor formulate, conform art. 16 alin. (1) din lege, impotriva deciziilor Colegiului Consiliului.

Curtea Constitutionala constata ca, prin toate aceste abateri de la statutul constitutional al justitiei (…), jurisdictia exercitata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului se defineste ca o jurisdictie extraordinara, iar natura juridica a organelor care o exercita este cea a instantelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constitutia Romaniei.

 4. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea urmeaza sa constate ca sunt neconstitutionale toate dispozitiile din Legea nr.187/1999 din care se deduce caracterul de instanta extraordinara al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si al Colegiului Consiliului, si anume: art.7 alin. 2, alin. 7, alin. 72 si alin. 9, art. 13 lit. c), art. 14 alin. 1 si 2, art.15 alin. 5, alin. 6, alin. 7 si alin. 8 si art. 16 alin. 1 si alin. 3.

 5. Curtea constata ca este intemeiata si critica privind art. 31 alin. 9 din Legea nr. 187/1999, prin care se prevede incetarea mandatului membrilor Parlamentului Romaniei in cazul condamnarii lor pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii. Textul contravine prevederilor art. 70 alin. 2 din Constitutie, care prevede limitativ cazurile de incetare a calitatii de deputat sau de senator.

Avand in vedere ca, prin continutul lor, dispozitiile legale contrare Constitutiei, analizate mai sus, sunt inseparabile de intregul sistem normativ al Legii nr. 187/1999, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate neconstitutionalitatea legii in ansamblul ei, precum si prevederile art. II si V din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 16/2006."