Opozitie in zodia consensului. Ponta lucreaza la izolarea lui Iohannis

0
13

Atâta vreme cât consensul pare o înțelegere între Ponta și Iohannis, PNL-ului îi va veni greu să facă opoziție și să-și mărească plaja de acțiune anti-Ponta, așa cum ar fi normal.

 

 

Îmbătat de nou descoperita savoare a con­sensului, lui Ponta i-au reapărut culorile în obraji. Prinde curaj, simte deja pă­mân­tul sub picioare. „Pisicuțul” și re­bran­du­i­tul redevine cu fiecare zi a epocii „de­ci­ziilor con­sen­suale” el însuși. Deo­cam­dată precaute, încă departe de spectaculosul și an­ver­gura de dinaintea eșecului, reînvie glumițele miș­to­că­rești, tupeul, aplombul in­fatuat și minciuna cu re­pe­tiție. Pactul pentru Ar­ma­tă i-a deschis apetitul, a fost doar declanșatorul unui tăvălug. Ponta plusează cu generozitate, invită partidele de opoziție la „dialog” pe un talmeș-balmeș de teme, unele mi­ro­sind a populism, altele a urechism, multe a tentativă de a-și acoperi incompetența. Autostrăzile (care în 2014 au atins re­cor­dul de 22 km), cu al lor Master Plan re­de­senat din pix de cinci ori până acum și ci­fre amețitoare care rânjesc a corupție, nu se mai pot face fără Pact. Cultura, prima beneficiară a „debăsificării” prin ștergerea de pe hartă a ICR, are și ea nevoie urgentă de consens politic. Legea Big Brother, pu­să strategic la conservat luni de zile după decizia de neconstituționalitate a CCR, poa­te fi resuscitată doar cu Pactul, iar cri­za francului elvețian este cel mai bun mo­ment pentru pupat Piața Independenți. Ce să mai discutăm de legile electorale, în ju­rul cărora Ponta pune la cale o Hora Uni­rii parlamentară, sau de revizuirea Con­s­tituției. Rațiunile pentru care Ponta plon­jează voluptuos în oceanul consensului nu sunt complicate – câștigă timp pentru a ți­ne războiul din PSD și ma­nevrele de supraviețuire în­tr-un con de umbră, preia agenda, pune PNL într-o si­tuație complicată, îl izo­lea­ză pe Iohannis la Cotroceni, anesteziază populația dor­nică de liniște și pace.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1296/22_psd_2015.jpg

Ponta a preluat inițiativa, dar asta doar cu ajutorul PNL și a președintelui Io­hannis. Să recunoaștem, în­să, situația este mai complicată decât pare la prima vedere. Ambele partide au fost bul­versate de rezultatul alegerilor, dar PSD și Ponta, spre deosebire de PNL, și-au cre­ionat rapid o strategie coerentă post-în­frângere. Au îmbrățișat ostentativ pro­iectele și stilistica Iohannis, insistă pe me­sajul că tot răul și deranjul anterior se da­torau lui Băsescu, își țin baronii în plan se­cund, vorbesc insistent despre reforma par­tidului și independența justiției, achie­sează ad-hoc la ideile PNL, chiar dacă le ata­caseară anterior. Cuvântul de ordine: consens cu orice preț. În schimb, PNL se re­găsește mult mai greu, e în plin proces de fuziune, unul tensionat la nivel local, vechile rivalități nu sunt armonizate, vo­cea foștilor liberali e mult mai stridentă – toate mesajele importante vin de la co­pre­ședintele Alina Gorghiu, foarte activă, de­și normal ar fi ca porta-vocea sa fie Pre­doiu, în calitatea sa de viitor premier. Dar, în primul rând, PNL e condiționat de prestația, pentru mulți încă un mister, a președintelui Iohannis. Atâta vreme cât con­sensul pare o înțelegere între Ponta și Iohannis, PNL-ului îi va veni greu să facă opoziție și să-și mărească plaja de acțiune anti-Ponta, așa cum ar fi normal.

 

Căpușând abil popularitatea de care se bu­cură Iohannis, premierul transmite in­sis­tent mesajul că are acordul președintelui în tot ce face, că este de fapt un soi de me­sager și înfăptuitor al voinței pre­zi­den­țiale. Pactele, sugerează Ponta, au girul lui Iohannis. „Am și discutat acest lucru cu d-l președinte Iohannis, și anume că în cadrul parlamentului ne dorim să punem în practică toate angajamentele pe care le-am avut cu toții. Nu e o acțiune a par­lamentului contra președintelui, ci dim­potrivă.” Desigur, nu știm câtă minciună conțin astfel de mesaje, probabil că multă, cunoscându-l pe Ponta și profitul direct derivat dintr-o astfel de strategie, dar sim­plul fapt că ele nu sunt contrazise de președinte lasă loc liber spe­culațiilor.

 

Este o situație care complică mult po­zi­ționarea PNL. Pe de o parte, noua abor­dare a politicii, prin stilistica lui Iohannis, impune delimitarea de modelul războinic al lui Băsescu, pe de alta, cum poți face opoziție așezându-te la masă cu Ponta pe cele mai aberante propuneri. De ce mai e nevoie de schimbarea guvernului, da­că semnezi pacte cu el sau dacă agreezi cu plagiatorul „o strategie serioasă pe Edu­cație”. Slava domnului ca refuzul PNL a fost transant! In mod evident, lucrurile nu pot evolua pe linia unor înțelegeri transpartinice sub bagheta lui Ponta, indiferent cum le impacheteaza acesta. Riscul este evident: nu doar mandatul lui Iohannis ar fi compromis, ci și alegerile din 2016. Sper ca PNL intelege bine ca misiunea sa este sa faca opozitie si sa nu-l lase pe Ponta sa seteze agenda publica.

 

Pro­blema e, intelege si Iohannis asta? Nu este nevoie ca președintele să iasă zilnic să dea replică sau să critice PSD și guvernarea, ci să-și clarifice pro­iectul, intențiile, relația cu Ponta. Sa contrapuna manevrelor populiste ale premierului un proiect de tara, o viziune reformatoare, proiecte pentru rezolvarea marilor probleme ale societatii. Lăsând senzația că este acord cu mișcările lui Pon­ta, ca este se simte confortabil in zodia consensului, președintele pierde cel mai important atu: acela de a da consistenta "lucrului bine facut".

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!