Pericolul Big Brother după atentate

0
24

Este esențial acum ca în România și în Uniunea Europeană să păstrăm o balanță justă între drepturile și libertățile cetățenești și instrumentele de luptă împotriva terorismului.

 

 

În aceste zile, toți privim spre Franța în­tre­bân­du-ne cât din Europa pe care o știm va ră­mâ­ne în picioare începând de mâine. Oameni obiș­nuiți, ziariști și politicieni ies în stradă pen­tru a arăta că solidaritatea exis­tă mai ales în timpuri gre­le. Serviciile secrete anunță că marile capitale riscă să de­vină țintele unor noi atacuri teroriste. Comisia Europeană vorbește despre noi măsuri ca­re să contracareze aceste riscuri, măsuri care să se apli­ce uniform în întreaga Uni­u­ne Europeană. Grupuri de ac­tiviști atenționează asupra pe­ricolului la fel de mare ca, în acest efort de a contracara amenințările teroriste, Europa să renunțe la drepturile și libertățile civile. Re­cent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat directiva privind retenția datelor, ge­nerând un val de decizii ale curților cons­ti­tu­ționale din statele membre privind legislațiile naționale pe acest subiect. Motivul invalidării – lipsa unor garanții suficiente că drepturile individuale nu sunt limitate excesiv prin mă­surile de supraveghere.

 

Aceste fierberi sunt vizibile și în România, un­de două proiecte de legi – una privind re­ten­ția datelor și cealaltă privind înregistrarea car­telelor PrePay – au fost de­­cla­rate neconstituționale de că­tre CCR. O a treia lege – cea privind securitatea in­for­ma­tică – a fost aprobată în una­nimitate în parlament, iar ul­te­rior a fost atacată la CCR de către PNL. Nu există încă o decizie a CCR privind acest ultim act normativ. După aten­tatele de la Paris, su­biec­tul a revenit în forță pe agen­da publică de la noi. Organizațiile ne­gu­vernamentale acuză autoritățile române că fo­lo­sesc atentatul din Franța pentru a restrânge drepturile fundamentale, iar autoritățile ro­mâne anunță că, fără noi instrumente la în­demâna serviciilor secrete, România este vul­nerabilă la atacuri teroriste. S-a înființat chiar și un grup de lucru interministerial care să ana­lizeze efectele deciziilor pronunțate deja de CCR și să propună noi texte legislative. Se vorbește mai mult sau mai puțin serios și despre aprobarea acestor noi texte prin OUG, deși o asemenea OUG ar fi în mod evident ne­constituțională, pentru că afectează drepturile și libertățile cetățenești.

 

Legiferarea sub presiune este cea mai ne­fe­ricită soluție. Normal ar fi ca pe o temă atât de sensibilă să se organizeze o amplă con­sultare publică anterior aprobării legislației – de altfel, asta pare să indice și MAI, printr-un comunicat: „S-a convenit asupra necesității repunerii pe agenda guvernului, a par­la­men­tului și a societății civile a pachetului de acte normative absolut indispensabile asigurării cli­matului de siguranță publică și securitate na­țio­nală, în raport de noile evoluții ale situației de securitate, dar și de normele Uniunii Eu­ropene și naționale în domeniu“. Punctul de plecare ar trebui să îl reprezinte cele două de­cizii ale CCR, care spun care au fost viciile de neconstituționalitate identificate anterior. Pe scurt, în privința retenției datelor, CCR, în acord cu CJUE, arată că, pentru a se asigura ga­ranții pentru protecția drepturilor ce­tă­țe­nilor, serviciile de informații ar trebui să aibă ac­ces la aceste date doar pe baza unei decizii judecătorești. CCR nu a declarat ne­cons­ti­tu­țio­nală retenția datelor în sine, ci faptul că ac­ce­sul la aceste date şi utilizarea lor nu sunt în­soţite de garanţiile necesare care să asigure ocro­tirea drepturilor fundamentale. Arg­um­en­te similare au fost invocate și în precedentele decizii ale CCR în această materie, dar par­la­mentul nu a ținut cont de ele atunci când a modificat Legea retenției datelor. În privința cartelelor pre-plătite, neconstituționalitatea e generată de legătura strânsă cu Legea re­ten­ției datelor. Suplimentar, CCR arată că le­giui­torul trebuie să se asigure că datele personale ale utilizatorilor de cartele pre-plătite sunt pro­tejate corespunzător de cei care le ges­tio­nează, punându-se în discuție inclusiv mo­da­litățile de comercializare a cartelelor. Pro­iec­tele de lege se află acum în parlament, care es­te singura autoritate competentă să le mo­difice în acord cu deciziile CCR și după con­sultări cu societatea civilă.

 

Ce este esențial acum în România și în Uniu­nea Europeană este să păstrăm o balanță jus­tă între drepturile și libertățile cetățenești și instrumentele de luptă împotriva terorismului. Până la urmă, drepturile și libertățile ce­tă­țe­nești fac Europa ceea ce este și pentru apă­ra­rea lor oamenii au ieșit în stradă. Nu există instrumente care să elimine definitiv riscurile teroriste – din păcate, experiența franceză ne arată că terorismul este posibil, chiar dacă la procurarea cartelelor pre-plătite trebuie pre­zen­tate acte de identitate și chiar dacă re­ten­ția datelor este reglementată prin lege.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!