Predescu & Co au anihilat “elementele rasculative” de la CNSAS

0
17

Decizia Curtii Constitutionale, care a desfiintat CNSAS, pare sa transpuna in fapte gandirea politica a senatorului PSD Ion Predescu, astazi judecator la sus-numita Curte. In decembrie 2002, senatorul PSD ii numea "elemente rasculative" pe Mircea Dinescu, Andrei Plesu si H.-R. Patapievici, aflati in conflict cu asa-numita "grupare Onisoru", reprezentata de PRM si PSD. "Elementele rasculative" insistau ca SRI sa predea arhiva si criticau ritmul lent al deconspirarilor. Sub guvernarea Nastase, activitatea Colegiului a fost practic blocata. Reprezentantii PRM si PSD boicotau prin absenta sedintele, astfel incat Colegiul nu putea lua decizii din cauza ca nu intrunea asa-numitul cvorum legal.

 Un an mai tarziu, in 2003, parlamentul a infiintat o subcomisie condusa de senatorul PSD Ion Predescu, menita sa rezolve criza de la CNSAS. Pozand in aparatorul Legii Ticu, Predescu i-a atacat tocmai pe cei care solicitau accelerarea ritmului deconspirarilor si somau public SRI sa predea integral dosarele, ca garantie ca trecutul colaborationist va fi clarificat fara menajamente de ordin politic.

Raportul Predescu a provocat protestele societatii civile, fiind o pledoarie pentru desfiintarea CNSAS. Predescu critica institutia ca ar consuma prea multe fonduri bugetare si punea in discutie Legea Ticu. Istoria acestor evenimente politice arata ca Ion Predescu, unul dintre cei opt judecatori de la Curtea Suprema, care si-au pus semnatura pe decizia din 31 ianuarie 2008, s-a antepronuntat in cazul CNSAS in calitatea sa de om politic.

 La o analiza mai atenta, cel putin jumatate dintre judecatorii Curtii Constitutionale care au desfiintat CNSAS ar pica insa testul independentei. Alti judecatori par legati de partidul care i-a numit in functie, captivi propriului trecut. Petre Ninosu isi datoreaza functia lui Ion Iliescu, in umbra caruia si-a cladit intreaga cariera. A fost ministru al Justitiei in guvernul Vacaroiu (1992-1994) si consilier de stat al presedintelui Iliescu, care i-a rasplatit loialitatea politica numindu-l in 2001 la Curtea Constitutionala. Evenimentul Zilei de luni, 4 februarie, pune sub semnul intrebarii un posibil conflict de interese al judecatorului Petre Ninosu, fost absolvent al Scolii de Ofiteri de la Baneasa si fost angajat al Institutului de Economie Mondiala, cunoscut ca pepiniera de ofiteri DIE. Altfel spus, continutul necenzurat al mapei sale profesionale putea fi scos la lumina tocmai din maruntaiele CNSAS, institutie asupra careia judecatorul Ninosu a pronuntat un verdict la fel de impartial ca si fostul sau coleg de partid Ion Predescu.

 Strans legat de administratia PSD si un fidel executant al gandirii iliesciene este si fostul procuror general Nicolae Cochinescu, parintele recursurilor in anulare initiate in 1996 la comanda politica. Ce putem constata? Judecatorii care astazi ne spun ca institutia CNSAS iese din ordinea constitutionala au slujit, pana de curand, o ordine politica potrivnica deconspirarii, democratizarii si statului de drept. Suplimentar, asupra lor planeaza suspiciunea, alimentata de sulfurosul episod Coldea, ale carui biletele trimiteau direct la existenta unor dosare in arhivele SRI pe numele unor judecatori, ca au desfiintat CNSAS avand un interes comun cu turnatorul Felix: acela ca institutia sa fie scoasa complet in afara legii, nu doar inchisa.

Unii comentatori si politicieni au replicat cu o acuza: atunci cand judecatorii de mai sus au pronuntat sentinte favorabile lui Traian Basescu erau buni? Nu. Nici atunci nu erau mai buni decat acum, doar ca atunci, nefiind vorba de cauze care sa-i afecteze direct, puteau beneficia de prezumtia de obiectivitate. Astazi, aceasta prezumtie este valabila pentru naivi sau pentru ipocriti.

 Specialistii in drept au reclamat deja cateva vicii majore in cazul deciziei potrivit careia CNSAS functioneaza ca o instanta extraordinara. Acceptand logica judecatorilor Curtii, si alte institutii care pronunta verdicte (Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Consiliul National al Audiovizualului sau chiar Politia Rutiera care aplica amenzi) vor putea fi scoase in afara Constitutiei. Curtii i se mai reproseaza excesul de zel si depasirea atributiilor, din cauza ca nu s-a limitat la judecarea articolelor reclamate de Dan Voiculescu, ci a declarat neconstitutionala intreaga Lege Ticu. Altfel spus, Curtea s-a autosesizat, ceea ce legea fundamentala nu-i permite.

 Cheia acestui verdict pare sa fie un truc juridic: judecatorii Curtii au declarat cu abilitate ca fiind instanta extraordinara o institutie care functioneaza dupa proceduri ce pot crea aparentele unui tribunal. Cum in literatura juridica nu exista o definitie clara a instantelor extraordinare, judecatorii si-au creat propria definitie, extrem de larga. Insa CNSAS n-a fost nici pe departe tribunalul arbitrar si nedemocratic, cum incearca sa-l descrie astazi Curtea Constitutionala.

N-a fost nici tribunalul ad-hoc care l-a condamnat pe Ceausescu, nici o instanta infiintata peste noapte, nici un tribunal cu drept absolut de viata si de moarte, iar verdictele pronuntate puteau fi contestate ulterior in justitie, la fel cum procedeaza zeci de institutii similare din Romania. Dar institutia tocmai incepuse sa functioneze, iar cateva destine publice de prim-rang s-au trezit aruncate in neant de propriul trecut scos la lumina. Ar fi urmat in anul electoral 2008 verificarea sutelor de candidati, la coada listei asteptau sute de magistrati, iar perspectiva unor noi clarificari morale a fost, pana de curand, singurul fapt cu adevarat extraordinar.