Premierul Ponta despre Curtea de Conturi: Urmeaza o cale MILITIENEASCA. Economist: Dacă s-ar respecta procedurile LEGALE, nu cred că ar fi probleme

0
7

Victor Ponta, premierul Romaniei, a acuzat Curtea de Conturi, acum cateva zile, că urmează „o cale miliţienească“ şi blochează investiţiile statului. Curtea de Conturi a criticat în trecut destul de des achiziţiile şi investiţiile realizate de instituţiile centrale şi locale şi de companiile de stat, relateaza Adevarul

 

Ponta a afirmat, la bilantul Consiliului Concurentei, că unele institutii din Romania urmeaza inca „o cale miliţienească“, spunand ca acestea fac inca parte din „Republica Socialista România“ . Premierul a precizat apoi ca se referea la Curtea de Conturi. „Vreau să clarific acum: cei la care m-am referit ca urmând o cale miliţienească sunt unii inspectori de la Curtea de Conturi, care gândesc ca înainte de 1989. Noi dăm bani pentru investiţii, ei zic să nu se facă investiţii“, a spus Ponta.

 

CITITI SI: Victor Ponta, la bilantul Consiliului Concurentei: Apreciez ca ati pus accentul pe PREVENTIE si nu ati mers pe o cale MILITIENEASCA, ca alte institutii ale Republicii Socialiste Romania

 

Rolul Curtii de Conturi

 

Curtea de Conturi verifică dacă investitiile s-au făcut cu respectarea legislaţiei, dacă banii nu au fost risipiţi sau nu s-au scurs spre alte destinaţii, rapoartele sale facandu-se numai după ce investiţiile sunt realizate de către instituţiile sau companiile statului. Potrivit articolului 140 din Constituţie, „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public“. Curtea „prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate“.

 

Parerea economiştilor

 

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, nu crede ca scăderea investiţiilor guvernamentale survine ca urmare a acţiunilor Curţii de Conturi.Explicaţia poate să ţină doar dacă sunt abuzuri, dar principala explicaţie este că sunt probleme în contracte. Dacă se respectă toate procedurile legale, care sunt în linie cu directivele europene, nu cred că ar fi probleme“, a declarat Dumitru.

 

Înţeleg că domnul premier este deranjat de Curtea de Conturi, care are o atitudine strict contabilă. Din păcate, domnul Ponta exagerează. Cred că dacă se prezintă  documente mai clare şi mai justificate privind investiţiile, atunci ar fi altceva. Să nu ne închipuim că la Curtea de Conturi sunt doar nişte obtuzi“, a afirmat şi profesorul de economie Mircea Coşea, fost ministru al Reformei.
 

Curtea de Conturi, critici la adresa Fondului de Rezervă al Guvernului

 

Un raport al Curţii de Conturi din luna februarie arăta că Guvernul Ponta a alocat doar în anul 2013 aproximativ un miliard de lei din Fondul de Rezervă, prin emiterea a 38 de hotărâri ale Executivului, continuând practica Cabinetelor anterioare. Potrivit Curţii de Conturi, acesta ar fi un buget paralel şi netransparent, fără posibilitatea de control din partea Ministerului Finanţelor pentru a se putea vedea dacă banii au fost într-adevăr folosiţi în scopul alocat.

 

Banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.  

 

CITITI SI: CURTEA DE CONTURI, nereguli la Ministerul DEZVOLTARII, condus de Liviu DRAGNEA: 150 milioane de lei primite ILEGAL, in 2013, din FONDUL DE REZERVA al Guvernului

 

Guvernul a aprobat numeroase derogări pentru a aloca bani din această sursă în special primăriilor, banii fiind repartizaţi prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, post ocupat în prezent de Liviu Dragnea.

 

Raportul mai menţionează că în acel an Fondul de Rezervă bugetară a fost majorat de cinci ori faţă de prevederile iniţiale, pentru acţiuni care nu s-au dovedit urgente sau neprevăzute.   

 

Situatia primariilor

 

Rapoartele Curţii de Conturi au arătat de nenumărate ori care era situatia primăriilor sau a instituţiilor statului:   

 

** Curtea de Apel Timişoara a decis că Primăria Timişoara a pompat ilegal 30 de milioane de lei în echipa de fotbal Poli' Timişoara. patronată de către Marian Iancu. Banii trebuie recuperaţi. Potrivit primarului Nicolae Robu, sumele au fost acordate în perioada în care primar era Gheorghe Ciuhandu.  

 

** În judeţul Teleorman, primăria din Zâmbreasca a plătit în 2013 o sumă de circa 400.000 de lei către compania de construcţii Tel Drum pentru lucrări neefectuate. Unul dintre proiecte se referea la sistemul de alimentare cu apă potabilă al comunei, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 298.666 de lei. Celălalt contract buclucaş era pentru modernizarea unui drum, prejudiciul fiind de 92.971 de lei. Nereguli apar şi în contractele Tel Drum cu Consiliul Judeţean Teleorman. Curtea de Conturi a constatat nereguli la contractele de deszăpezire, plăţile nelegale către Tel Drum ridicându-se la 468.268 de lei.  

 

** Pentru comuna Arieşeni, judeţul Alba, raportul Curţii de Conturi pe 2013 arată un prejudiciu de 2,8 milioane de lei şi abateri financiare de 1,9 milioane de lei. Primăria a angajat şi cheltuit 653.000 de lei pe o sală de sport care nu există.   

 

 ** În municipiul Drobeta Turnu Severin, primăria a plătit degeaba, în anul 2012, o sumă de 315.206 lei pentru lucrări neefectuate la cimitirul ortodox din localitate. O altă problemă a fost identificată la proiectul de reabilitare a taluzului şi refacere a căilor de acces pe stadion, unde o sumă de 600.762 de lei a fost plătită nejustificat, prin majorarea artificială a unor elemente componente.   

 

** Primăria Sectorului 3 al Capitalei a plătit ilegal o sumă de 38 de milioane de lei în anul 2012 către Rosal, pentru contractele de curăţenie şi deszăpezire. Firma Rosal este controlată de către familia fostului parlamentar Silviu Prigoană. În 2012 a fost ales primar al sectorului 3 Robert Negoiţă (PSD), dar contractul datează din mandatul fostului primar, Liviu Negoiţă (PDL).  

 

** Baronul de Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a blocat timp de trei ani, în 2011, 2012 şi 2013, inspecţiile Curţii de Conturi, care voia să verifice pe ce a dat Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa 200 de milioane de lei. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa are mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat de către procurori că a plătit ilegal un milion de lei pentru lucrările de împădurire executate de regia cu pricina. Alte lucrări decontate ilegal au însumat 498.942 de lei, potrivit procurorilor. Alte plăţi de 2 milioane de lei ar fi fost plătite ilegal pentru servicii de publicitate către două firme, fără ca aceste servicii să aibă legătură cu informaţiile de interes public şi transparenţa decizională.  

 

 ** În fine, Ministerul Transporturilor a cerut companiilor din subordine sa recupereze suma de 6 milioane de lei, prejudiciu creat in 2013.
 

Companiile de stat, criticate de Curtea de Conturi

 

Nu doar primăriile şi instituţiile publice sunt singurele entităţi de stat găsite cu nereguli de către Curtea de Conturi: companiile de stat sunt, la rândul lor, surse de risipă şi bani pierduţi.  

 

** Hidroelectrica a pierdut, prin cele 11 contracte bilaterale de energie cu „băieţii deştepţi“, 1,1 miliarde de euro între 2006 şi 2012. Compania şi-a cerut insolvenţa în 2012, cu datorii totale de 4,3 miliarde de lei. Raportul a arătat şi alte contracte controversate ale Hidroelectrica, cum a fost modernizarea centralelor de pe cursul inferior al Oltului, care au ajuns să coste aproape 400 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât se stabilise iniţial. În luna octombrie 2014, Curtea de Conturi a demarat un audit al pieţei de energie pentru perioada 2010-2013, printre companiile fiind şi Hidroelectrica.   

 

** Inspectorii Curţii de Conturi au arătat că Electrica nu a urmărit aplicarea prevederilor din contractele de privatizare pentru societăţile de distribuţie vândute către Enel, E.ON şi CEZ. Curtea de Conturi a forţat Electrica să dea în judecată cele trei grupuri la Tribunalul de Arbitraj de la Paris. SAPE, o entitate de stat desprinsă din cadrul Electrica, a câştigat recent despăgubiri de 5,7 milioane de euro, plus cheltuieli de judecată. Cele mai mari mize sunt procesele cu Enel, unde statul cere daune de peste 830 de milioane de euro.  

 

** Transelectrica a fost prejudiciata cu 132 de milioane de lei. Cea mai mare sumă, de 80 de milioane de lei, reprezintă debite nerecuperate din derularea unor contracte de tranzacţii cu energie, pentru care nu au fost constituite garanţii financiare. O altă pagubă, calculată la 27,7 milioane de lei, o reprezintă suportarea de către Transelectrica a unor dezechilibre în sistemul energetic.
 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!