Președintele TVR a plecat. Trăiască președintele TVR! Cine face legea?

0
21

Demiterea lui Stelian Tănase de la conducerea TVR s-a produs. Director interimar este Irina Radu, o dublă premieră în istoria televiziunii: pe de o parte, este primul director general provenit dintre jurnaliștii TVR, pe de altă parte, este prima femeie care conduce acest mamut media, cu aproximativ 3000 de angajați. După un vot favorabil primit rapid în Parlament, Irina Radu a declarat că trebuie să convingă forurile decizionale că ”legile trebuie schimbate” și că TVR are nevoie de ajutor. Interimatul nu poate depăși șase luni.

http://www.evz.ro/image-original-605-388/cache/2014-03/02_Stelian_Tanase_RZV-465x390.JPG

 

 

Dragnea cere o lege într-o lună și jumătate

PSD, partidul care a propus-o pe Irina Radu, este condus, de asemenea, de un interimar – Liviu Dragnea. Mandatul acestuia expiră în mai puțin de două săptămâni, dar declara în ziua demiterii lui Stelian Tănase că nu mai crede în propunerile politice la conducerea TVR și că noua lege a TVR trebuie adoptată în cel mult o lună şi jumătate, înaintea bugetului pentru anul viitor. Liderul PSD a precizat că a cerut deja opoziţiei ca discuţiile să înceapă chiar de săptămâna viitoare.

Liviu Dragnea vorbește despre necesitatea depolitizării TVR, propune despărțirea funcțiilor de conducere, dar directorul general să fie numit de către Consiliul de Administrație, pe care l-a definit în declarațiile sale de la Parlament ca ”structura politică”, ”forul politic”. Un fel de caragialian ”să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimic”.

Raluca Turcan a încercat patru ani și n-a reușit

La scurt timp după declarațiile președintelui interimar al PSD, vicepreședintele PNL Raluca Turcan și-a exprimat, într-o emisiune la Realitatea tv, scepticismul cu privire la adoptarea atât de rapidă a unei legi a TVR, ironizându-l pe Liviu Dragnea că o plagiază prin propunerile pe care le face. Vreme de patru ani, cât a ocupat funcția de președinte al comisiei de cultură a Camerei Deputaților, Raluca Turcan a încercat să modifice legile de organizare a TVR și a audiovizualului, dar nu a reușit. În 2012, vorbea despre o nouă inițiativă de modificare a legii de organizare a TVR, prin care propunea ca șase din cele 13 locuri din Consiliul de Administrație al TVR să revină societății civile, iar mandatul tuturor membrilor să fie de cinci ani, astfel încât să nu se mai suprapună unei legislaturi parlamentare. Inițiatoarea propunea ca atribuțiile Consiliului de Administrație și ale Comitetului Director să fie separate, la fel și funcțiile de președinte al CA de cea de director general, ultimul urmând a fi selectat prin contract de management prin concurs.

http://www.masapresei.ro/wp-content/uploads/2015/04/Raluca-Turcan-tariceanu-face-un-joc-pervers.jpg

Greu de crezut că termenul de o lună și jumătate pentru adoptarea actului normativ va fi respectat, deși există mai multe proiecte pentru modificarea legii de organizare a TVR care zac de ani întregi prin arhivele Parlamentului. Toate partidele politice se plâng de politizarea TVR când sunt în opoziție. Când ajung la putere, uită să modifice legea, astfel încât televiziunea să devină serviciu în interes public, și nu în interes politic.

Gabriel Oprea, acuzat de presiuni politice

Declarațiile lui Liviu Dragnea despre depolitizarea TVR vin în contextul în care Stelian Tănase declara la tribuna Parlamentului, chiar în ziua în care a fost demis, că a asistat, într-un an și jumătate ”la nenumărate acțiuni de imixtiune în politica editorială a televiziunii”. Anterior acestor declarații, într-o emisiune a postului public, fostul director general al TVR l-a acuzat pe vicepremierul Gabriel Oprea că a făcut presiuni asupra sa pentru a renunța la difuzarea știrilor despre acuzațiile că și-a plagiat lucrarea de doctorat. Stelian Tănase afirma că refuzul său de a răspunde solicitărilor lui Oprea ar fi grăbit demiterea sa din fruntea TVR.

”Într-o zi m-a sunat să-mi spună că seara la ştiri s-a dat un material despre plagiatul lui. Mi-a spus că numai televiziunea de stat îl atacă pe el. Era foarte infierbântat, foarte opărit pe subiectul despre care v-am spus. Eu i-am spus că nu pot să scot materiale, că nu am un control editorial. I-am spus că dacă eu dau telefon la știri şi spun să nu se mai dea material cu acest subiect, mâine suntem amândoi pe prima pagină”, a afirmat Stelian Tănase, precizând că discuţia a fost intermediată de jurnalistul Rareş Bogdan. Realizatorul Realitatea TV a recunoscut că i-a dat lui Gabriel Oprea telefonul său pentru a-l suna pe Stelian Tănase, în timp ce se aflau la un meci de fotbal, dar că nu știe ce au vorbit cei doi.

http://www.promptmedia.ro/wp-content/uploads/2015/06/Gabriel-Oprea1.jpg

În aceeași emisiune, Stelian Tănase a spus că presiunile lui Oprea asupra sa au continuat și a doua zi, de această dată discuţia fiind intermediată de cei doi membri propuși de UNPR în Consiliul de Administraţie al TVR. După ce a refuzat și a doua oară intervenția la știri, Stelian Tănase a fost vizitat acasă de către unul dintre cei doi membri amintiți. ”A doua zi, Oprea s-a văzut cu cei doi lideri ai PSD şi au hotărât lichidarea mea. E vorba de Ponta şi Dragnea. Este un amestec grosolan în libertatea presei din România, este un lucru inacceptabil”, a spus şeful TVR. Victor Ponta a pus la îndoială acuzațiile șefului TVR: "Eu nu îl cred pe Stelian Tănase, pentru că l-am prins de prea multe ori cu minciuna, când venea la mine în birou şi mă ruga toate cele şi apoi la televizor altceva. Nu îl cred", a spus premierul de la masa Guvernului, în deschiderea ședinței săptămânale.

Stelian Tănase a lăsat moștenire un proiect de depolitizare a TVR

Pentru prima oară însă în 25 de ani, TVR vine cu o propunere proprie de modificare a legii sale de organizare, postată spre dezbatere publică pe site-ul oficial tvr.ro încă din 24 iunie. Surse din TVR au declarat pentru revista 22 că nicio organizație de media nu a trimis nici un fel de propunere, singurele comentarii la adresa de email dedicată dezbaterii fiind injurii venite de la telespectatori la adresa postului public.

Dacă televiziunea Publică nu este publică decât privită din perspectiva taxei pe care sunt obligați să o plătească toți cetățenii români, părți ai unor contracte de furnizare a energiei electrice, vina aparține tuturor partidelor politice. TVR este o castă, controlată și folosită politic, care funcționează pe baza unei legi vechi de 20 de ani și pe care nici un partid aflat la putere nu a dorit s-o modifice.

Bun sau rău, proiectul poate fi perfecționat doar prin dezbatere publică, iar societatea civilă trebuie să preseze parlamentarii să reducă influența politică asupra posturilor publice de media și asupra CNA, organismul care controlează și reglementează audiovizualul. Acum este un moment favorabil, având în vedere discuțiile deschise tocmai de către PSD, cel mai retrograd partid față de independența mijloacelor de comunicare în masă.

Analiză comparativă între legea de organizare și funcționare a TVR și proiectul propus de postul public spre dezbatere publică

  • Noul proiect separă TVR de radiodifuziune, ordonează și definește mai clar misiunea publică a postului public de televiziune. Societatea este denumită Serviciul Public de Televiziune (SPTv), în loc de Societatea Română de Televiziune (SRTv). La capitolul ”Misiunea publică” sunt enumerate ”scopurile” postului public, spre deosebire de legea în vigoare, unde acestea sunt definite ca ”obligații”. Așadar, ”scopurile” SPTv sunt definite astfel:
  1. asigurarea informării corecte a cetăţenilor asupra problemelor de interes public,

interne şi internaţionale;

  1. garantarea pluralismului, a exercitării dreptului la antenă a grupurilor sociale şi

politice importante, a libertăţii de exprimare a ideilor şi opiniilor şi a circulaţiei libere a acestora;

  1. prezentarea obiectivă a evenimentelor din domeniul social, politic şi economic, pe

plan intern şi internaţional;

  1. promovarea valorilor creaţiei culturale şi ştiinţifice româneşti şi internaţionale;
  2. consolidarea valorilor democratice, civice şi morale, precum şi ale demnităţii

umane, adevărului şi justiţiei;

  1. facilitarea înţelegerii şi respectării principiilor ordinii constituţionale din România;
  2. promovarea imaginii României în lume.
  • Autonomia postului public este, de asemenea, definită într-un capitol separat prin  ”independenţa sa editorială privind conţinutul producţiei şi modul în care aceasta este furnizată publicului, precum şi la independenţa în gestionarea resurselor sale”. În legea din 1994, în vigoare astăzi, autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de radiodifuziune nu sunt concret definite, ci doar menționate ca fiind garantate prin lege, iar programele acestora ”ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune”. Or, s-a dovedit de-a lungul anilor că acest deziderat este pur teoretic. În Constituție și în legea audiovizualului există articole care interzic cenzura sau suprimarea publicațiilor, nefiind însă prevăzută în nicio lege vreo sancțiune pentru comiterea acestor fapte. La fel, ”garantarea independenței editoriale” este pur teoretică câtă vreme nu există nicio lege care să sancționeze ingerințele în politica editorială a posturilor de radio și televiziune.
  • Se renunță la obligația de a rezerva o parte din spațiul de emisie partidelor politice reprezentate în Parlament. Se renunță, de asemenea, la o prevedere aberantă din legea în vigoare astăzi, conform căreia televiziunea publică elaborează şi transmite programe în limba română şi în alte limbi ”pentru a promova imaginea României şi politica sa internă şi externă”, pentru acest scop existând în TVR departamente speciale de emisiuni pentru
  •  
  • Proiectul prevede modificări în structura de conducere a Serviciului Public de televiziune astfel:
  1. Consiliul de Administrație – numit în prezent de Parlament, va fi format din totalitatea directorilor de departamente ale televiziunii şi este condus de directorul general executiv. Consiliul de Administraţie (CA) se întruneşte lunar, la ședințe participând și doi reprezentanți ai celor mai reprezentative sindicate din TVR, fără drept de vot. CA stabilește grilele de salarizare, sporuri și pentru drepturile de autor, în funcție de situația financiară a instituției și aprobă grilele de programe, conform strategiei stabilite de Consiliul de Supraveghere a Misiunii Publice.
  2. Comitetul Executiv Director este compus din patru directori ai principalelor departamente desemnate special în acest scop de Consiliul de Supraveghere a Misiunii Publice, la care se adaugă directorul general executiv. Nu se specifică de ce e nevoie de dublarea structurii de conducere la nivelul a doar patru departamente plus directorul general executiv.  În schimb, cele patru departamente sunt alese de către Consiliul de Supraveghere a Misiunii Publice. Din atribuțiile prezentate  în proiectul de lege, Comitetul Executiv este o curea de transmisie între Consiliul de Administrație și Consiliul de Supraveghere.
  3. Consiliul de Supraveghere a Misiunii Publice, format din 13 membri, dintre care unul este președinte al televiziunii ales de către aceștia și numit de Parlament. Acest organism înlocuiește practic actualul Consiliu de Administrație, dar se schimbă structura numirilor. Astfel, membrii Consiliului sunt propuşi de Senat, Camera Deputaților, Preşedinţia României, Guvern, Academia Română, Banca Naţională, Convenţia Organizaţiilor de Media, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Teatrală, Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor, Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune. Această prevedere depolitizează în mare măsură structura de conducere a televiziunii publice numită de către Parlament, propunerile politicienilor făcându-se doar pentru patru membri din 13.

 

În prezent, Consiliul de Administrație este compus din 13 membri, din care doi aleși de angajații TVR și opt din partea Senatului și Camerei Deputaților (față de câte unul pentru fiecare instituție cum propune proiectul aflat în dezbatere), un membru propus de grupurile parlamentare ale minorităților (cu toate că și acestea fac parte din Parlament), doi membri din partea Președinției și Guvernului (ca și în propunerea aflată în dezbatere publică).

 

Încă un lucru bun prevăzut în proiectul nou este că, de la momentul la care propunerile se trimit Parlamentului, acestea rămân în dezbatere publică vreme de 15 zile, perioadă în care persoanele propuse pot fi schimbate, în funcție de modul în care decurge dezbaterea cu privire asupra nominalizărilor. În momentul de față, propunerile sunt secrete uneori până la momentul audierii persoanelor în comisiile de specialitate ale Parlamentului, votul asupra propunerilor fiind o simplă formalitate. Mai mult, există deja practica de a propune exact aceiași membri ai Consiliului de Administrație precum cei din precedenta structură, care tocmai a fost demisă de către Parlament prin respingerea raportului de activitate. Astfel, este cât se poate de evident faptul că votul asupra raportului de activitate al TVR este o decizie pur politică, prin care se demite sau se păstrează președintele director general al postului public, în funcție de interesele politice ale majorității parlamentare.

 

Proiectul de lege aflat pe site-ul tvr propune ca mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere a Misiunii Publice să fie de șase ani, iar înlocuirea lor să se facă eșalonat, maximum în grup de câte trei membri, în așa fel încât să nu fie înlocuiți toți cei 13 odată. Proiectul adaptează modalitatea de numire a membrilor CNA, care au, de asemenea, mandate de șase ani, iar expirarea mandatelor nu are loc în același timp. De asemenea, proiectul a preluat din legea audiovizualului modelul incompatibilităților, precum și regimul strict al demiterii membrilor CNA, pe care le aplică membrilor Consiliului de Supraveghere al TVR. În legea în vigoare, orice membru al CA poate fi demis de către Parlament dacă nu și-a îndeplinit ”în mod corespunzător” atribuțiile.

 

Spre deosebire de actualul CA, ședințele Consiliului de Supraveghere se mai răresc, în proiect fiind prevăzute întruniri trimestriale, spre deosebire de ședințele lunare din prezent, acest fapt însemnând și reducerea cheltuielilor cu indemnizațiile de ședință, inclusiv acestea fiind modificate, de la echivalentul lunar al salariului brut al unui ministru pentru președintele TVR, la 20% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință.

 

Consiliul de Supraveghere aprobă politica editorială a serviciului public elaborată şi propusă de Consiliul Editorial al SPTv, prin aprobarea principiilor şi normelor de producţie editorială, bazate pe competiţie între realizatorii interni şi externi şi pe respectarea unor standarde de excelenţă. Consiliul de Supraveghere prezintă Parlamentului raportul de activitate o dată la 6 ani și nu anual, cum este în prezent. Doar contul de execuție bugetară ar urma să fie prezentat Parlamentului în fiecare an.Același Consiliu numește directorul general executiv al televiziunii publice, selectat prin concurs, acesta neavând drept de vot în Consiliu, chiar dacă are obligația să participe la fiecare ședință; de asemenea, stabileşte prin regulamentul de organizare compartimentele ai căror conducători intră în Consiliul Editorial, care este responsabil de conţinutul editorial. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot deține mai mult decât un singur mandat întreg.

 

  1. Directorul general are, conform noului proiect, atribuții identice cu cele prevăzute în prezent în legea de funcționare a TVR. Acesta nu mai poate fi însă demis de către Parlament decât dacă nu respectă termenele pentru depunerea rapoartelor de activitate sau a oricăror alte documente solicitate de către comisiile parlamentare de specialitate.

 

Este prevăzută posibilitatea ca taxa tv să fie indexată anual de către Societatea Publică de Televiziune, potrivit indicelui de inflație publicat de Institutul Național de Statistică, în timp ce în prezent aceasta este stabilită de către Gvern.

 

Preluând din legea acum în vigoare posibilitatea de asociere a SRTv cu Radiodifuziunea Română în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi, noul proiect transpune această posibilitate în asocierea cu terți. Acesta reprezintă un risc pentru Societatea Publică de Televiziune, care poate fi devalizată după modelul altor societăți cu capital de stat, cu atât mai mult cu cât TVR deține numeroase proprietăți imobiliare valoroase, în București și în țară. Spre exemplu, asocierea cu o firmă imobiliară privată, prin care TVR pune la dispoziție terenul și clădirea din Calea Dorobanți contra unei chirii sau altor servicii poate fi inclusă în această prevedere fără nicio restricție. De asemenea, pot fi folosite echipamentele TVR de către case de producție private care, ulterior, să vândă înapoi TVR producțiile lor, în loc ca angajații TVR să facă aceste producții în conformitate cu atribuțiile și obligațiile din contractele de muncă.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!