Proiectul de lege care stabileşte TAXE MAI MARI PE MASINI SI LOCUINTE a fost retras de Guvern din dezbaterea publică. Măsurile vor fi implementate TREPTAT

0
6

Modificările Codului Fiscal, retrase în acest weekend din dezbatere publică, vor fi prezentate miercuri în Guvern şi vor fi implementate treptat, pe măsură ce vor fi discutate cu reprezentanţii mediului de afaceri şi cu ceilalţi actori sociali implicaţi, a lămurit luni premierul Victor Ponta. Economiştii au catalogat măsura drept una electorală, atrăgând atenţia că performanţele slabe ale guvernului în ceea ce priveşte colectarea ar putea însemna noi taxe şi impozite pentru populaţie şi companii, relateaza ziarul Gandul.

 

Retragerea din dezbatere publică a proiectelor de modificare a Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală denotă o lipsă de răspundere a politicienilor şi este o dovadă în plus a faptului că "cei care au decizia nu au ştiinţa", susţin experţii în fiscalitate.

 

Modificările Codului Fiscal, retrase în acest weekend din dezbatere publică, vor fi prezentate miercuri în Guvern şi vor fi implementate treptat, pe măsură ce vor fi discutate cu reprezentanţii mediului de afaceri şi cu ceilalţi actori sociali implicaţi, a lămurit luni premierul Victor Ponta.

 

"Pe măsură ce aceste modificări se discută cu toţi actorii sociali, acestea vor fi implementate. Ceea ce noi vrem să facem este un tip de predictibilitate şi nimic nu se adoptă într-o lună, două luni sau trei luni. Totul se discută cu şase luni, cu un an, cu doi ani înainte, se discută cu toţi cei cărora li se aplică şi, din punctul ăsta de vedere, cred că doamna Petrescu (ministrul de Finanţe- n.r.) merge în direcţia foarte bună", a spus Ponta, potrivit Mediafax.

 

Premierul a adăugat că unele dintre punctele retrase din dezbaterea publică au început să fie dezbătute cu BNR şi FMI.

 

"Ministrul de Finanţe, cu acest proiect pe care miercuri îl va prezenta şi în şedinţa de guvern, merge şi se întâlneşte cu reprezentanţii mediului de afaceri, merge şi are dezbateri în mediul academic, economic vorbesc – cu Banca Naţională, FMI şi Comisia Europeană sunt deja dezbătute aceste lucruri – şi trebuie prezentate predictibil", a precizat el.

 

Retragerea proiectului, o măsură electorală

 

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan susţine că retragerea proiectului care prevedea introducerea unor noi impozite pe proprietate şi majorarea celor creşterea unor taxe pe maşini poate fi catalogată şi drept o măsură electorală, Guvernul având nevoie de venituri suplimentare pentru a compensa impactul reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale din octombrie.

 

"Da, decizia de retragere a proiectului este electorală deoarece cred că până la urmă guvernul va veni cu creşteri de biruri care să compenseze scăderea colectării din taxarea muncii", a precizat Glăvan pentru gândul.

 

Profesorul ASE a mai adăugat că în opinia sa Guvernul nu a dovedit până acum, prin măsuri concrete, faptul că este interesat de buna funcţionare a economiei.

 

"Până în prezent nu cred că guvernul a luat vreo măsură care să stimuleze cu adevărat, adică consistent, economia românească. Măsurile luate şi etichetate ca atare (precum anumarea impozitării profitului reinvestit sau subvenţii pentru undele companii) sunt fie nesemnificative ca impact, fie urmăresc întreţinerea unei clientele politice", a mai spus el.

 

Câţi bani a strâns Guvernul la buget

 

Din execuţia bugetară pe primele cinci luni reiese că de la capitolul investiţii s-au tăiat 2,3 miliarde de lei, valoarea totală a acestora scăzând la 3,8 miliarde de lei, cu 37,9% mai puţin decât în 2013, când aceasta era de 6,1 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din 2012, de 6,7 miliarde. Dacă includem şi sursele de finanţare externe, suma ajunge la 7,5 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puţin decât în anul anterior. Guvernul motivează acest declin al investiţiilor prin necesitatea plăţii unor datorii ale companiilor de stat.

 

Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile personalului bugetar au ajuns la 19,7 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai, în creştere cu 2,6% faţă de aceiaşi perioadă din 2013, când acestea au fost de 19,2 miliarde de lei. Reîntregirea salariilor bugetarilor s-a simţit puternic în bugetul general consolidat. Cifrele din 2013 şi 2014 sunt cu aproape 20 de procente mai ridicate decât cheltuielile de personal din primele cinci luni ale lui 2012, reiese din datele Finanţelor.

 

Asistenţa socială, respectiv cheltuiala cu plata pensiilor de stat a crescut de asemenea, ajungând la 29,4 miliarde de lei, faţă de 28,3 miliarde în ianuarie-mai 2013.

 

CITITI SIProiectul noului Cod Fiscal, retras de pe site-ul MF, la cererea premierului Ponta

 

Pe partea de venituri, contribuţiile de asigurări au crescut cu 4,6 procente, la 23,2 miliarde de lei, însă au rămas la acelaşi nivel ca procent în PIB, respectiv 3,5%.

 

La capitolul fonduri europene, statul a performat mai slab decât anul trecut. Astfel, în primele cinci luni din 2014, încasările din sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate s-a ridicat la 2,1 miliarde de lei, faţă de 2,5 miliarde în 2013.

 

O evoluţie pozitivă s-a înregistrat în cazul impozitelor şi taxelor pe proprietate. Acestea au crescut cu 34,7% în ianuarie-mai 2014 faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut, respectiv la aproape 3,5 miliarde de lei, faţă de 2,6 miliarde de lei.

 

La accize, suma încasată în perioada analizată a crescut cu 9,8% faţă de colectările de anul trecut, însă, o evoluţie mai slabă s-a înregistrat la TVA, a doua cea mai importantă sursă de venit a statului, după contribuţiile la asigurări. Aici încasările au crescut cu modestul procent de 1,4%. Mai periculos este însă faptul că veniturile din TVA au scăzut ca procent în PIB, de la 3,2% în 2013, la 3,1% în primele cinci luni ale acestui an.

 

Frica politicienilor

 

Retragerea din dezbatere publică a proiectelor de modificare a Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală denotă o lipsă de răspundere a politicienilor şi este o dovadă în plus a faptului că "cei care au decizia nu au ştiinţa", este de părere Gabriel Biriş, avocat specializat în probleme de fiscalitate. Biriş susţine că lipsa de curaj a Guvernului în asumarea unui proiect pus în dezbatere publică este în acelaşi timp "un vot de blam dat celor care "muncesc inclusiv pentru succesul lor", în condiţiile în care proiectul era o bună bază de discuţie pentru gândirea unui sistem fiscal coerent, cu toate că avea unele neajunsuri.

 

"Este pur şi simplu decizia unor politicieni care au o frică de propriile acţiuni (…) politicienii sunt fricoşi, pentru că cei care au decizia nu au ştiinţa", a arătat Biriş, adăugând că în acest mod "îţi frustrezi oameni, dar îi doare în cot pe politicienii ăştia din vârf de oamenii care muncesc inclusiv pentru succesul lor".

 

Avocatul a subliniat totodată că proiectul aducea multe schimbări benefice, iar numărul persoanelor afectate de majorarea impozitelor ar fi mai scăzut decât s-ar fi vehiculat.

 

"Pentru imensa majoritate a oamenilor impozitele rămân la fel, ba mai mult, se reduc. Singurii care plătesc mai mult ca până acum sunt persoanele fizice pe spaţii comerciale. Asta nu e o problemă socială. Dacă ai cinci clădiri şi le închiriezi, ai plăti mai puţin impozit decât astăzi. Plăteşti mai mult impozit dacă ai de exemplu un magazin la un parter de bloc sau o clădire de birouri sau închiriezi apartamentul la o firmă", a explicat Biriş pentru gândul.

 

Punctele negre ale proiectului

 

Expertul în fiscalitate este de părere că Executivul a ezitat să ducă reforma până la capăt la capitolul clădirilor nerezidenţiale, unde impozitul se aplică asupra valorii contabile, ceea ce descurajează proiectele calitativ superioare, care au fost mai scumpe de finanţat şi pentru care proprietarii trebuie să plătească 1,5%.

 

"În momentul în care tu impozitezi o clădire în funcţie de cât a costat ea să o construieşti, tu ce impozitezi? Impozitezi calitatea. Faci o clădire eficientă energetic, faci o clădire cu materiale de calitate, faci o clădire arhitectural deosebită şi primeşti o sancţiune de 1,5%. Atunci mai bine construieşti cubu ca să-ţi iasă metrul pătrat cât mai ieftin", a explicat Biriş.

 

Motivul acestei decizii ar fi, potrivit avocatului, lipsa unei baze de date care să le permită să calculeze impactul unei impozitări diferite.

 

"Atunci FMI le-a impus soluţia care le este absolut sigură şi anume măreşti impozitul la persoanele fizice până la nivelul plătit acum de persoane juridice", a punctat el.

 

Punctele albe ale proiectului

 

Biriş a punctat şi o serie de puncte pozitive ale modificărilor propuse de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Codul Fiscal, precizând că acestea ar fi eliminat o serie de distorsiuni.

 

"În momentul de faţă diferenţa dintre impozitul pe clădiri datorat de persoane fizice şi juridice e de câteva zeci de ori. Ei au eliminat diferenţa asta. Nu mai contează cine este proprietarul, ceea ce e normal. Contează care este destinaţia, care este folosinţa imobilului respectiv şi ai un impozit mic pentru rezidenţial şi un impozit mai mare, în opinia mea prea mare, pentru imobile cu destinaţie comercială", a spus el.

 

Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă.

 

La aceste măsuri se mai adaugă eliminarea impozitelor de până la 300% pentru persoanele fizice care deţin mai mult de trei clădiri, dar şi faptul că persoanele juridice ar plăti tot 0,1% din valoarea impozabilă a clădirilor.

 

Aceste modificări "deschid practic posibilitatea pentru un nou business şi anume dezvoltările imobiliare cu scop rezidenţial de închiriat, pe firmă, pentru că până acum, din cauza impozitului pe clădire erau imposibil economic de făcut. Era prea mare impozitul şi te scotea din piaţă", a mai arătat el, precizând că pentru firme acest impozit ar fi scăzut de 15 ori.

 

Avertizarea FMI: Riscurile politice cresc

 

Alegerile prezidenţiale din acest an îi îngrijorează şi pe reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) care au avertizat asupra riscului adoptării unor măsuri menite să servească anumite interese electorale.

 

"Riscurile politice pentru punerea în aplicare a programului sunt în creştere. Staff-ul este îngrijorat de faptul că presiunile electorale, în special cele legate de alegerile prezidenţiale de anul acesta, ar putea duce la decizii de reducere a taxelor, de creşteri a cheltuielilor şi de relaxare a obiectivelor fiscale odată cu rectificarea bugetară. Va fi dificil, dar critic ca orice nouă măsură să fie luată în aşa fel încât să nu afecteze bugetul", se arată în cel mai recent raport transmis de reprezentanţii FMI board-ului de la Washington.

 

Ultima vizită a reprezentanţilor partenerilor internaţionali ai României s-a încheiat fără semnarea unei scrisori, discuţiile fiind continuate la Washington. Motivul neînţelegerilor ar fi fost reprezentat de lipsa unui consens între cele două părţi în ceea ce priveşte reducerea contribuţiilor sociale.

 

Măsura ar avea un impact bugetar de 850 de milioane de lei. Consiliul Fiscal s-a arătat reticent la adresa măsurilor de compensare prezentate de executiv. Consiliul a avertizat că în urma reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, fără măsuri de compensare a impactului financiar, există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 şi chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!