Raluca Prună spune că este imună la criticile politicienilor penali VIDEO

0
7

Raluca Prun, Ministrul Justiţiei, declară într-un interviu pentru News.ro că nu o interesează o carieră politică după expirarea mandatului, că este dispusă să plece din funcţie dacă premierul Dacian Cioloş o să-i ceară acest lucru, că este imună la criticile politicienilor penali şi că nu are vreo legătură cu SIE. Mai jos, puteţi citi tot interviul.

 

Prună afirmă că în cadrul sistemului judiciar există 60 de foşti magistraţi pensionari cu venituri de peste 100.000 de lei pe luna.

În ceea ce priveşte problemele semnalate de judecători şi de procurori, demnitarul arată că acestea sunt reale, dar că există şi unele remarci inacceptabile, cum ar fi cea a infiltraţilor serviciilor secrete în justiţie sau a numirilor politice din Parchete. De altfel, Prună crede că e posibil ca o parte dintre magistraţi să fie responsabili de scăderea încrederii populaţiei în sistemul judiciar din moment ce aduc în discuţie chestiunea ofiţerilor secreţi care ar activa în cadrul sistemului, conform News.ro.

 

Ministrul se pronunţă clar pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale, existând riscul ca acest sistem de pensii să nu mai fie sustenabil.

Raluca Prună mai spune că anul trecut Ministerul Justiţiei a cheltuit exclusiv pentru judecători şi grefieri echivalentul la aproape 10 milioane de euro contravaloarea chiriilor plătite pentru aceştia.

Referindu-se la recentele declaraţii ale lui Traian Băsescu în scandalul provocat de denunţul lui Sebastian Ghiţă în cazul presupusului plagiat al şefei DNA Codruţa Kovesi, Raluca Prună spune că fostul preşedinte îşi demolează toate realizările mandatelor.

Interviul acordat agenţiei News.ro de ministrul Justiţiei:

Reporter: Ar trebui modificată legea astfel încât liberările condiţionate să nu fie atributul Comisiilor de liberare din penitenciare, judecătorii analizând formal o propunere care, de cele mai multe ori, este favorabilă deţinutului?

Raluca Prună: Aş pune problema exact pe dos şi o să răspund că acele comisii din penitenciar din care face parte un judecător de supraveghere, care nu numai că face parte din comisie, dar prezidează comisia, face ca acea comisie să cunoască mult mai de aproape ceea ce face o persoană care-şi execută pedeapsa într-un penitenciar. Atunci când Comisia face o propunere, votând, propunerea acestei Comisii ajunge în instanţă. N-aş spune că judecătorul ia o decizie pur formală, judecătorul, dimpotrivă, din cele ce am văzut eu în cursul dezbaterilor cu privire la reforma mai amplă a sistemului penitenciar, multă lume spune că dimpotrivă, judecătorul nu ţine seama de recomandarea Comisiei din penitenciar şi dă amânări care duc la o nemulţumire a celui aflat în executarea pedepsei şi până la urmă conduc şi la golirea de sens pentru deţinut a instituţiei eliberării condiţionate. Deci răspunsul meu este nu, legea nu ar trebui modificată în sensul de a da un rol mai mic Comisiei şi eventual, legea ar trebui modificată în sensul de a lăsa comisiei ce este al comisiei şi de a da un rol mai mare judecătorului de supraveghere care este în fiecare penitenciar.

Reporter: Ar trebui condiţionată liberarea înainte de termen de plata integrală a prejudiciului dictat de instanţă?

Raluca Prună: Noi avem o prevedere în legea în vigoare care vorbeşte de condiţiile cumulative ale eliberării condiţionate. Şi una din aceste condiţii, în afară de a fi executat fracţia cerută de lege, de exemplu, este şi plata integrală a prejudiciului dar, spune legea, cu excepţia cazului în care se face dovada că persoana respectivă este în imposibilitatea de a achita acest prejudiciu. Întrebarea dumneavoastră ar avea mai multă relevanţă pentru societate în măsura în care vorbim de persoane care au creat prejudicii mari şi care pot să le plătească, însă trebuie să acceptăm că sunt în societate persoane care au creat prejudicii şi care pot fi în imposibilitatea de a plăti acest prejudiciu. Trebuie spus, acesta imposibilitate nu se prezumă, ea nu se decide de Comisia din penitenciar, ci este decisă de instanţa de judecată, de un judecător.

Reporter: Doamna ministru, vi s-a cerut public, în mai multe rânduri, să va clarificaţi relaţia cu SIE. Care ar fi aceasta?

Raluca Prună: Cred că cel mai bine ar fi să vă duceţi să întrebaţi la SIE, în mod transparent, care a fost relaţia lor cu mine. Alt comentariu nu am de făcut. CV-ul meu este unul public şi-mi îngăduiesc să atrag atenţia asupra faptului că n-am lucrat în viaţa mea la un SRL care nu mai există azi pe piaţă şi nu mai poate fi întrebat. Eu am lucrat în avocatură, am lucrat la Universitatea Bucureşti şi am lucrat la Comisia Europeană 16 ani. Acesta e răspunsul meu şi dacă cineva are ceva de clarificat, acesta este SIE, nu eu.

Reporter: Există penitenciare din ţară în care deţinuţii “vedetă”, cei cu bani mulţi îndeosebi, sunt trataţi diferit faţă de ceilalţi?

Raluca Prună: Am mers în destul de multe penitenciare de când mi-am preluat mandatul. Am mers inclusiv în penitenciare în care se află, spuneţi dumneavoastră, deţinuţi vedetă. În realitate, ei se numesc de către ANP persoane vulnerabile. Vulnerabile pentru că, dacă eşti de pildă judecător şi eşti condamnat şi trimis într-o cameră cu deţinuţi de drept comun, ca să spun aşa, aceasta creează un tip de vulnerabilitate. Dincolo de această paranteză, trebuie să vă spun că am fost în penitenciare unde au fost asemenea persoane, am intrat în camerele în care-şi execută pedepsele, am mers inopinat şi nu am putut constata, aşa cum se speculează în mediul public, un alt regim preferenţial faţă de cei mai mulţi dintre deţinuţi. Pe de altă parte, şi controalele mele inopinate… durează cel puţin jumătate de oră de când ajung de la poartă efectiv în cameră, aşa încât dacă vrem să speculăm şi să alimentăm acest mit urban, probabil nimic din ce spun eu nu poate să convingă. Însă din câte am văzut, şi am văzut destule penitenciare cu destul de multe vedete care-şi execută pedeapasa, nimeni nu avea un tratament preferenţial.

Reporter: Ce mai ştiţi de cei doi adjuncţi ai ANP care au stau de luni de zile în concediu medical? S-au însănătoşit? Mai sunt apţi de muncă?

Raluca Prună: Încep prin a spune că faptul de a fi într-un concediu medical, chiar şi luni de zile, sunt concedii medicale date de un medic. Îmi pare rău de situaţia precară de sănătate în care se găsesc, dar, asta a făcut ca, într-o bună perioadă de timp, adjuncţii de la ANP să fie doar jumătate. Din câte cunosc eu, unul dintre cei doi directori adjuncţi s-a pensionat pe caz de boală, postul este vacant şi a fost cineva numit până la organizarea unui concurs.

 

VEZI IMAGINI

 

Rep: Aţi susţinut în timpul unei şedinţe a CSM că Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) ocupă un spaţiu în incinta INM, nu plăteşte chirie şi nici măcar utilităţile. S-a rezolvat intre timp situaţia?

Raluca Prună: Nu ştiu, aş dori să întrebaţi Asociaţia Magistraatilor din România şi INM-ul. Cred că ei sunt cei mai în măsură pentru a va răspunde la întrebare. Eu nu am date de ultimă oră cu privire la acest lucru.

Rep: Am întrebat şi ni s-a comunicat că sediul este oferit gratuit AMR.

Raluca Prună: Atunci este o veste bună şi eu mă exprim public ca Institutul Naţional al Magistraturii (INM) să dea sediu gratuit şi celorlalte asociaţii, că nu este AMR-ul singura asociaţie. Mai există cel puţin două asociaţii de judecători, Forumul Judecătorilor, mai există Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi mai există o asociaţie a procurorilor. Deci, cel puţin încă trei asociaţii trebuie să mai primească sediu gratuit în INM.  

Rep: Ce rămâne în urma mandatului dumneavoastră de ministru al justiţiei?

Raluca Prună: Rămâne mai puţin decât aş fi crezut eu că pot să livrez la începutul mandatului, dar împreună cu o echipă foarte bună care există în ministerul Justiţiei şi cu echipa pe care eu mi-am adus-o, cred că am livrat într-un termen scurt câteva lucruri importante. În primul rând o nouă strategie anticorupţie, ştiţi că vechea strategie fusese prelungită de guvernul anterior pentru a anul 2016 – 2017. Eu am declanşat un proces prin care am făcut o nouă stategie auditată de experţi externi de la OCDE. Această strategie asumată de multe părţi din societate, de instituţii publice centrale şi locale pe care le-am consultat, de mediul de afaceri, de ONG –uri, cred că este un lucru important care rămâne.

Mai rămâne faptul că am operaţionalizat în mare măsură Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, o să mai rămână această dezbatere care s-a incheiat dar urmeaază să propun un pachet de măsuri cu privire la reforma sistemului penitenciar, acesta fiind o restanţă foarte veche. Ştiam din 2012, când CEDO a adoptat o decizie cvasi-pilot de condamnare a României, ştiam că riscăm o asemenea condamnare şi spun fără ezitare că între 2012 şi 2015, în afară de câteva strategii pe hârtie, nu s-a făcut în realitate nimic şi cred că eu am repus subiectul pe masă. Cred că mai rămâne, deşi nu este un lucru care să schimbe fundamental societatea românească în calitatea actului de justiţie, faptul că am redus hemoragia masivă de lucrări ştiinţifice în penitenciare, am avut curajul să pun subiectul pe masă şi am făcut o procedură care să fie la fel de riguroasă ca şi în universităţi, deşi nu e un secret pentru nimeni că opinia mea a fost şi rămâne aceea că nu este locul cercetării ştiinţifice în penitenciar, dar măcar am pus puţină ordine şi puţină rigoare în această materie. O să pun în discuţie şi un pachet de legi adoptat în 2004, aşa-numitul pachet pe justiţie, cu modificări, îl voi depune pe masa Parlamentului, cred că şi acest lucru poate fi bifat ca un lucru pozitiv în mandatul meu. Acestea cred că sunt cele mai importante. Deşi, în materie de penitenciar, am corectat restanţe istorice. Când eu am preluat mandatul, aveam o lege de executare a pedepselor care fusese adoptată în 2013 şi nu aveam un regulament despre cum anume se aplică această lege. Aveam o întârziere de 25 de luni. Am adoptat acest regulament şi măcar din acest punct de vedere cred că lucrurile s-au mai clarificat puţin.

Rep: Aţi mai călătorit cu metroul după ce aţi fost invitată să treceţi fără bilet? Care este reacţia oamenilor când va recunosc?

Raluca Prună: Da, am mai călătorit. Şi acum am întotdeauna o cartelă de 10 călătorii, deci nu o să se mai întâmple ce s-a întâmplat. Mulţi oameni mă salută sau îmi zâmbesc. Asta este un lucru mare pentru mine. Până acum nimeni, în discuţiile faţă în faţă, doar pe facebook da, chiar şi în penitenciare unde sunt inconjurată de sute de deţinuţi atunci când întru, nimeni nu m-a înjurat niciodată, în orice caz nu ca politicienii, absolut deloc. Lumea mi-a vorbit respectuos sau nu mi-a vorbit deloc, mi-a zâmbit. Nu mi s-a întâmplat să am o reacţie din partea publicului decât de simpatie, ceea ce mă încurajează într-un mandat destul de complicat.

Rep: Cunoaşteţi Memorandumul pentru justiţie iniţiat de asociaţiile de magistraţi şi însuşit de o serie de instanţe şi parchete din ţară. Ce mesaj le transmiteţi acestora?

Raluca Prună: Am avut o lungă şedinţă vinerea trecută, am stat cel puţin trei ore într-o discuţie pe care a organizat-o Consiliul Superior al Magistraturii, căruia îi mulţumesc pentru iniţiativă. Am discutat cu cele patru asociaţii. Eu am spus deja public şi profit să repet că acest Memorandum reia, este o lungă listă de chestiuni  recurente, de sistem în România şi cu ele nu pot fi decât de acord. Memorandumul mai reiterează şi nişte principii, nişte truisme absolut comune oricui are o minimă educaţie juridică. De pildă că cetăţeanul este egal cu statul. Ştim asta de la Revoluţia Franceză, deci nu e nimic nou aici.

Sunt şi alte chestiuni cu care eu nu pot fi de acord şi asupra cărora îmi rezerv dreptul să am pur şi simplu o altă opinie. E bine că în al 12-lea ceas asociaţiile au făcut o listă cu problemele recurente ale sistemului judiciar, probleme de infrastructură judiciară, de subfinanţare a sistemului şi în scurtul meu mandat, înainte chiar să am un memorandum, în considerarea tuturor acestor lucruri care erau în alte documente, am făcut în aşa fel încât să avansez puţin, cât am putut într-un an pe aceste chestiuni.

 

VEZI IMAGINI

 

Rep: La un punct din acest document magistraţii cer proceduri transparente în numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public şi eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public. Cum răspundeţi acestor solicitări?

Raluca Prună: Acesta este exact un punct cu care eu nu pot fi de acord în sensul că atunci când cerem proceduri transparente şi eliminarea factorului politic spunem că procedura este netransparentă şi politică. Sigur, eu aş fi într-o poziţie foarte inconfortabilă să vin acum şi să spun "Da, procedura a fost politică". Eu vă spun că am făcut o procedură transparentă, am anunţat public de fiecare dată fiecare etapă a procedurii în care m-am aflat, am făcut poate nu chiar turul ţării, pentru că nu mi-a permis timpul, dar profitând de bilanţurile la parchetele de pe lângă Curţile de Apel am mers la multe dintre ele şi i-am invitat pe procurorii care îndeplineau condiţiile de la lege care sunt minimale şi care, am zis eu, care au şi curajul de a face pasul în faţă, i-am invitat să se înscrie în procedură. Nu cunosc o procedura mai transparentă decât atât şi dacă magistraţii vor dori, eu îi invit să treacă dincolo de afirmaţia că vrem o procedura transparentă şi să ne spună ce fel de procedură, să ne spună anume ce a lipsit în procedura care a avut loc în acest an şi care a făcut să fie ceva netransparent. Nu putem să-i împingem pe oameni să se înscrie într-o procedură şi profit de acest interviu să-i rog pe magistraţi, încă o dată, să treacă de aserţiuni de tip general şi să ne spună cum anume arată, în opinia domniilor lor, o procedură transparentă.

Cu privire la elementul politic, nici aici nu am lucruri noi de spus. Noi suntem 28 de state membre în Uniunea Europeană şi în 17 dintre ele, cu România inclusă, numirile la vârful parchetelor se fac de către Executiv într-o formă sau alta. Se fac fie de către ministru, fie de către Guvern în ansamblul său, fie de către primul-ministru. Deci în 17 din 28. Aceasta e propunerea şi numirile se fac de către preşedinte sau rege. Avem şi alte modele în Uniune. Modelul pe care magistraţii şi anumiţi politicieni îl promovează este ca numirea să se facă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Şi am să spun că există un singur stat membru unde acest lucru aşa se întâmplă şi anume Bulgaria. Eu nu fac niciun fel de judecată de valoare, eu numai spun că trebuie să facem o alegere de societate. Trebuie să ne hotărâm ce fel de procedură vrem. Procedura acesta este descrisă într-o lege, nu este o procedură pe care în mod discreţionar un ministru o face, iar în pachetul de legi de reformă a justiţiei despre care am vorbit, şi la acest punct sunt mai multe variante şi în urma dezbaterii vom vedea ce variantă se va alege. Însă eu cred că este important ca înainte să ne grăbim să schimbăm legi, să vedem şi ce efect au produs acele dispoziţii. Ori eu nu pot să constat că numirile, aşa cum au avut ele loc până acum, au generat nişte persoane la conducerea parchetelor care nu au putut face faţă mandatului. Deci nu aş fi îngrijorată din acest punct de vedere, însă este libertatea societăţii să aleagă o altă modalitate.

Rep: Magistraţii mai cer ca CSAT să publice procedurile de verificare în ceea ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii. Ce caută angajaţi sau colaboratori ai serviciilor secrete în sistemul judiciar? Sunt viciate astfel soluţiile în procese?

Raluca Prună: Îmi pare că şi aici o să mă despart de magistraţi. O să-mi permit să readuc aminte puţin procedura. În clipa în care cineva intră în magistratură, dă o declaraţie pe propria răspundere cum că nu a făcut parte din serviciile de dinainte de1989 şi că nu sunt actualmente în serviciile de informaţii. Deci avem o declaraţie pe propria răspundere a unui cetăţean român care vrea să între în magistratură.  În cazul în care o declaraţie se face în mod fals, există dispoziţii legale care pot sancţiona acea persoană. Asociaţia de magistraţi a făcut o cerere publică, a făcut-o şi către CSAT, o face şi către Ministerul justiţiei şi am şi răspuns la ea. CSAT  a dat un răspuns la care nu mai am nimic de adăugat. Ce am sugerat eu, ca să trecem de aceste suspiciuni asupra magistraturii care, culmea, sunt induse de magistratură însăşi, magistratura aruncă asupra ei această umbră, am sugerat CSM să invite pe aceşti judecători care spun că există infiltraţi în sistem şi care poate că au informaţii pe care nu le pot face publice, să-i invite “în cameră”, am spus eu. Asta înseamnă numai cu membri aleşi în CSM, deci dacă sunt judecători, să fie invitaţi de Secţia de judecători, deci fără mine, care sunt un membru de drept acolo, fără procurorul general, fără preşedintele Înaltei Curţi, care toţi suntem membri de drept. Deci să fie invitaţi de către egalii lor şi aleşii lor astfel încât, dacă au ceva mai mult decât pot spune public, să pună la dispoziţia CSM aceste date şi dacă există asemena date, CSM să le înainteze CSAT. Altfel, a rămâne numai la un fel de război din acesta al declaraţiilor în care magistraţii spun că sistemul este infiltrat, o instituţie a statului care este CSAT-ul răspunde şi spune că nu avem asemenea date şi cu toate astea negaţiile continuă, sigur că e de natură să nu conducă la aflarea niciunui adevăr si să arunce o umbră mare, mare de îndoială asupra magistraturii.

Rep: Aţi postat pe Facebook o reacţie duă  la adresa punctului din Memorandum privind alinierea nediscriminatorie a veniturilor magistraţilor, celebrul punct despre majorarea salariilor cu 18%, aşa cum au primit şi alte categorii de bugetari. Vorbiţi acolo de judecători şi procurori ieşiţi la pensie care încă încasează 600 de euro pentru chirie în cazul Bucureştiului. Câţi sunt în această situaţie, care sunt statisticile de la Ministerul Justiţiei? De ce primesc în continuare aceşti bani?

Raluca Prună: Fac o precizare. Prin Ordonanţa de Urgenţă 20/2016 nimănui nu i-a crescut salariul cu 18%, ci s-au corectat alte inechităţi. Magistraţii însă, prin asociaţiile lor, în lectura pe care o au asupra acestei ordonanţe, au considerat că existând colegi de-ai lor care şi-au obţinut prin titluri executorii, prin hotărâri, o astfel de majorare, se creează o inechitate şi ar trebui că toţi cei care nu aveau asemenea hotărâri să urce la nivelul celor puţini care aveau asemenea hotărâri. Poziţia mea am scris-o acolo cu privire la chiriile de 600 de euro pentru Bucureşti. Acesta este un drept care se dă magistraţilor prin efectul legii. Deci legea privind Statutul procurorului şi judecătorului dă acest drept magistratului să i se deconteze chiria dacă nu are locuinţă. Legea permite ca eu, bucureşteancă fiind, dacă nu am o locuinţă în proprietate personală, să mi se deconteze chiria în Capitală. Cuantumul ţine seama de fiecare oraş, cu siguranţă Bucureştiul este locul în care chiria este în cuantumul cel mai mare.

Nu am acum la mine o cifra cu privire la câţi magistraţi beneficiază de acest drept, dar datele noastre trebuie completate cu cifrele de la Ministerul Public pentru procurori, cu cifre de la CSM pentru magistraţii detaşaţi acolo ca apoi, adunate aceste cifre, să avem o idée asupra cuantumului. Pot să vă spun că pentru judecători şi pentru grefieri, care se bucură de exact acelaşi drept şi exact în acelaşi cuantum, la nivelul anului 2015, ministerul Justiţiei a cheltuit echivalentul la aproape 10 milioane de euro.

Rep. În aceeaşi postare vorbiţi de foşti magistraţi care au ieşit la pensie şi care primesc în continuare bani pentru chirie.

Raluca Prună: Aici trebuie să fac o corecţie. Legea spune că magistratului trebuie să i se asigure o locuinţă de serviciu. Neputându-se asigura o locuinţa de serviciu, atunci i se decontează chiria. Magistraţii care au ieşit la pensie nu au neapărat dreptul la decontarea chiriei, ci au dreptul la locuinţa de serviciu în măsura în care au avut-o înainte să iasă la pensie. Nu o să dau acum nume, o să vă rog să faceţi cereri la toate instituţiile şi să întrebaţi dacă există magistraţi în această situaţie. Eu vă spun că există şi când v-am dat acel exemplu cu un magistrat care este astăzi în magistratură, este un exemplu real. Se poate întâmpla ca, după ce am ieşit din magistratură, am avut o locuinţă de serviciu pusă la dispoziţie de stat prin RAAPPS, am ieşit la pensie, am intrat în avocatură – deci într-o profesie liberală – şi continui să stau în locuinţa statului la RAAPPS, ocupând astfel o locuinţă pe care eu la Ministerul Justiţiei nu pot să o iau şi să o dau unui magistrat care profesează. Cam asta este realitatea care, sigur, nu ne convine, dar este aşa nefardată cum v-o spun.

Rep. În aceeaşi postare vorbiţi de pensii de 100.000 de lei pe lună. Cine sunt cei care primesc aceşti bani? N-ar trebui plafonate pensile speciale la un anumit cuantum maxim?

Raluca Prună: Nu pot să va dau nici aici nume. Sunt magistraţi. Am scris în postarea mea că acest lucru a fost posibil printr-o scăpare a legii în anul 2006, deci printr-o interpretare a unui text de lege care prevedea că pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima lună şi în considerarea acestui lucru sigur că unii magistraţi care îndeplineau condiţiile legale pentru a ieşi la pensie au ieşit cu nişte pensii foarte mari. Instituţia care deţine aceste date este Casa Naţională de Pensii şi sunt convinsă că dacă faceţi o cerere veţi primi datele. Din informaţiile pe care le avem noi la MJ, vorbim de aproximativ 60 de magistraţi.

Referitor la plafonare, n-aş vrea să mă pronunţ. Eu cred că în general n-ar trebui să existe pensii speciale. Cred că ar terbui să existe un singur sistem de pensii, iar noi asistăm acum la o proliferare a pensiilor speciale, vedem că practic fiecare categorie, prin legi distincte în Parlament, îşi creează o pensie specială. Nici acest lucru nu este un lucru popular de spus, dar sigur pe un continent în care se vorbeşte foarte mult despre sustenabilitatea sistemului de pensii în general, cred că societatea românească, fără pasiuni dacă se poate, trebuie să se aşeze şi să vadă dacă în ritmul acesta în care dăm pensii speciale aproape tuturor categoriilor profesionale pe care le cunoaştem, dacă nu cumva sistemul nu va mai fi sustenabil pe termen foarte scurt. Nu pot să spun nimic de plafonare, cred că cel mai correct ar fi să avem un singur sistem de pensii şi nicio pensie specială.

Rep: Este oportună desfiinţarea instanţelor militare având în vedere numărul mic de dosare pe care le soluţionează acestea în decursul unui an? S-a pus în discuţie la un moment dat la CSM această chestiune.

Raluca Prună: A fost în timpul negocierilor pentru aderare o discuţie destul de intensă. Până la urmă nu s-au desfiinţat instanţele militare şi s-a decis numai reducerea competenţelor acestora. Dacă aveam o cauză în care erau implicat un element civil şi unul militar, competenţa era atrasă automat de instanţa civilă. După aderare, această competenţă s-a schimbat şi cred că în acest moment avem o competeţă mult prea largă a parchetului militar. Un argument pentru a discuta necesitatea existenţei unui asemenea sistem militar este acela că la Înalta Curte, de exemplu, nu avem o secţie militară. Cei aflaţi la vârful sistemului militar, în situaţia în care fac obiectul unui dosar, ajung în cele din urmă într-o instanţă civilă care le poate livra dreptatea. Nu este ceva excepţional să ai parchete şi instanţe militare. Există câteva state membre, în general din fostul bloc comunist, nu peste tot s-au desfiinţat. E prematur până nu avem o dicutie să recomand eu desfiinţarea lor. Este adevărat că volumul dosarelor de la instanţele şi parchetele militare este cu mult, mult mai mic decât în instanţele civile.

Rep: Din  punctul dumneavoastră de vedere, care este motivul pentru care încrederea în justiţie s-a prăbuşit cu 13 procente în ultimul an?

Raluca Prună: Când mi-aţi pus întrebarea cu infiltratii din justiţie mă gândesc că şi acesta ar putea fi un motiv. Aruncăm cu noroi în noi înşine. Astfel  că s-ar putea ca până la urmă şi noi să credem că nu suntem atât de frumoşi. Eu am constatat cu o oarecare tristeţe că a scăzut acest procent cu 13 puncte, am explicat că scăderea acestui procent priveşte întregul sistem de justiţie, nimeni care participă la actul de justiţie – judecători, procurori, grefieri, profesii liberale – nimeni nu trebuie să se simtă în afara acestei percepţii. Asta e vestea proastă, că a scăzut încrederea în justiţie. Vestea bună este că dacă totuşi comparăm cu încrederea în partidele politice, care cred că e la 4- 5%, în Parlament cu tot 4-5 %, justiţia stă minunat. Scăderea aceasta este una spectaculoasă. Încerc să găsesc fonduri europene pentru a face un studiu, o radiografiere foarte clară a sistemului de justiţie din România. Şi aş vrea să fac acest lucru pentru că suntem la 10 ani de la aplicarea mecanismului de cooperare şi verificare de către Comisia Europeană în România şi ar fi bine să ştim la capătul acestor 10 ani unde stăm. Avem pe de o parte rapoartele Comisiei care notează progrese în multe puncte, pe de altă parte, îi avem pe magistraţi care spun că sunt inflitrati în sistem, care fac un memorandum ce listează 20 de puncte pe care, dacă le citeşti şi dacă nu ştii ce este România, te gândeşti că totul este foarte grav în sistemul judiciar de la noi. Între toate aceste jaloane trebuie ca nişte experţi să vină să facă o radiografie, să explice de ce percepţia a scăzut atât de mult.

Rep: Va număraţi printre cei şase miniştri ai Guvernului Cioloş despre care USR susţine că ar negocia înscrierea pe listele parlamentare ale acestei formaţiuni politice?

 

Raluca Prună: Am spus că nu am niciun fel de intenţie să candidez. Nu am motive să cred că sunt printre cei şase. Nu sunt în discuţii cu absolut nimeni şi cred că asta este din cauză că am anunţat, poate neinspirat şi nestrategic, din luna ianuarie a anului acestuia că nu înţeleg să rămân dincolo de cele 12 luni, dacă vor fi 12, să vedem, într-o funcţie a Guvernului României.

Rep:  Ce părere aveţi despre aceşti colegi care par a fi atraşi de intrarea în Parlament.

 

Raluca Prună: În primul rând nu e cert care sunt aceşti colegi de guvern dar sunt convinsă că pot aduce oricărui guvern un plus de seriozitate şi de competenţă. Şi care au avut ocazia în acest mandat scurt să arate o dată că pot să facă o muncă în administraţie la nivel înalt, o muncă de foarte bună calitate şi pe de o altă parte să-şi dovedească şi lor că-i interesează o asemenea carieră. În măsura în care pot împăca cele două, să-şi termine mandatul bine aşa cum l-au început şi să continue să dea ceva societăţii trecând prin alegeri, că până al urmă politica se face prin partide, cred că este un lucru bun.

Rep:   Ce faceţi după alegerile din 11 decembrie, după încheierea mandatului?

Raluca Prună: O să-mi fac bagajele şi o să mă întorc de unde am venit, şi anume la cariera mea mare cred eu, mică cred politicienii din România, la cariera mea din Bruxelles.

Rep: Vi s-a cerut de mai multe ori demisia. Ce simţiţi în acele momente?

Raluca Prună: Acuma depinde cine mi-a cerut demisia. Dacă îmi cere demisia un politician care este urmărit penal, asta mă face să fiu convinsă că mă aflu pe drumul cel bun. Dacă îmi cere demisia o parte din magistratură, asta mă pune un pic pe gânduri. Dar şi aici, faptul că magistraţii, despre care nu am auzit să fi scris un memorandum în aceşti ultimi ani, scriu acum un memorandum, mă face să iau acest lucru ca pe o dovadă a încrederii pe care o au în mine că pot rezolva fie şi în parte aceste chestiuni. Repet, lucrurile sunt în registre diferite. Altfel, sigur că nu este o plăcere să fii contestat, însă pe de altă parte asta face frumuseţea lumii, nu putem avea toţi aceeaşi părere, nu putem cânta toţi acelaşi refren, pentru că ar fi absolut o lume plictisitoare.

Rep: Sunt voci din cadrul sistemului potrivit cărora sunteţi cel mai contestat ministru din acest guvern. Privind retrospectiv, cum comentaţi acesta eticheta?

Raluca Prună: Când am să plec, o să fac un raport cu ce am putut eu să fac împreună cu echipa mea într-un termen care zic eu că este scurt. Va rămâne de văzut dacă mandatul meu a avut sens sau nu. Dacă măsurăm cantitativ gradul de contestare a unui ministru, depinde cine mă contestă.  Dacă mă contestă politicieni care din cauză că au probleme cu legea, şterg pe jos cu cetăţenii obişnuiţi care suntem în acest guvern, acest lucru e de natură să mă lase nu indiferentă, ci să mă lase convinsă că există o diferenţa foarte mare între limbajul politicianului care-l invită pe român acasă oriunde este el şi atunci când românul are un nume şi un prenume şi se prezintă în faţa politicianului, atunci devine obiectul dispreţului cel mai crunt care se poate imagina. Am sentimente amestecate cu privire la faptul de a fi contestată, însă închei prin a spune că, acum sigur, a mai rămas puţin din mandat, eu am spus de la început că în măsura în care premierul Cioloş, care m-a invitat în această echipă, îmi va cere să plec, am să o fac fără nicio ezitare.

Rep: Să vorbim despre atacurile politicienilor asupra magistraţilor. Vorbim de plângeri penale, autodenunţuri. Ce urmăresc toate aceste acţiuni?

Raluca Prună: Depinde cine face aceste plângeri. Pentru mine este într-un fel surprinzător, într-un fel deloc, să văd că politicieni care au ocupat funcţii înalte în statul român, care au fost în poziţia de a face chiar propuneri şi chiar numiri la vârful magistraturii, vin acum şi îi contestă pe cei pe care i-a propus sau i-au numit. Şi atunci iau acest lucru ca pe o întunecare temporară a raţiunii, care se justifică numai prin implicarea în dosarele penale. Implicare efectivă sau, nu ştiu, potenţială. E păcat că lucrurile se întâmplă aşa şi eu sper ca magistraţii care sunt atacaţi să nu se lase impresionaţi de acest lucru. Am văzut în ultimele luni la o intensificare a atacurilor la doamna Kovesi, ca să spun cu nume şi prenume, şi cred că acest lucru se explică numai prin faptul că DNA merge acum cu motoarele complet turate.

Aici aş face aici o paranteză. Toate miturile acestea urbane potrivit cărora DNA îşi depăşeşte competenţa, că trăim într-o republică a procurorilor, lucru care se spune şi în memorandumul magistraţilor, puţin nuanţat, toate aceste lucruri sunt, de fapt, neacoperite de adevăr pentru că absolut orice decizie procedurală ia un procuror, acea decizie trebuie să fie confirmată în instanţă. Chiar şi decizia de a reţine pe cineva.  Ca procuror, faci 24 de ore asta şi după aceea trebuie să mergi în faţa unui judecător. Aşa încât, politicienii care au stat în arest preventiv destul de mult cred că ar fi cazul să se gândească de ce un judecător a confirmat actul procurorului. Aş vrea să dărâm acest mit urban potrivit căruia nu trăim într-un stat care nu e de drept, e poliţienesc şi al procurorilor. Este un stat de drept şi în care absolut totul este sau nu confirmat de un judecător independent.

 

VEZI IMAGINI

 

Rep: Şi o întrebare în completarea acestui răspuns. Ce părere aveţi de atacul lui Traian Băsescu la adresa Laurei Kovesi?

Raluca Prună: Tocmai am răspuns. Este regretabil pentru mine să văd un preşedinte care a setat agenda anticorupţie, lucru adevărat cel puţin în primul sau mandat, să-l văd acum că, din motive pe care nu le înţeleg, demolează toate premisele acestui mandat.

 

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!