Reclamatia PMP la adresa presedintelui Senatului, C.P. Tariceanu, a ajuns la DNA. Eugen Tomac: E vorba de un abuz in serviciu extrem de periculos

0
4

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a declinat competenta si a trimis la DNA sesizarea depusa de liderul PMP Eugen Tomac legata de actiunile preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma votului Parlamentului în cazul lui Dan Şova, relateaza Hotnews.

 

Oficiali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au declarat, ca acest caz este de competenta DNA. Declinarea competenţei ar fi avut la baza si faptul că la DNA deja există un dosar în care sunt verificate faptele reclamate.
 

În 27 martie, la două zile după ce Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, PMP a anunţat că va depune plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pe motiv că ar fi încălcat articolul 176 din Constituţie la votul în privinţa cererii justiţiei de arestare preventivă a lui Dan Şova.

 

CITITI SI: Cazul Dan Sova. Tariceanu si Ilie Sarbu, iritati de caracterul obligatoriu al deciziei Curtii Constitutionale


Ceea ce s-a întâmplat în Senatul României a determinat PMP să depunem o plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Nu se poate ca în cazul doamnei Andronescu, senator de altfel, în cazul doamnei Udrea, în cazul domnului senator Mihăilescu să fie aplicată prevederea din Constituţie, iar în cazul fostului ministru al marilor proiecte şi prieten de nădejde al premierului Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu să nu ţină cont de ceea ce prevede foarte clar, de ceea ce prevede Constituţia. Din acest punct de vedere, având foarte clar în faţă un abuz de serviciu extrem de periculos, ignorându-se articolul 176, al. 2 al Constituţiei, PMP va depune astăzi la Parchet o plângere penală împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu",  a spus preşedintele PMP, Eugen Tomac.

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

 

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.
 

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
 

Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, fiind admisa doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!