Romania fata-n fata cu reactiunea

0
23

Orice ar încerca sa mai spuna Mircea Geoana, Consiliul National (CN) al PSD din 22 februarie a avut drept miza alegerea presedintelui acestui for, si nu oferta politica sau discutarea unei eventuale motiuni de cenzura, cum si-ar fi dorit. Iar alegerea presedintelui CN nu a avut drept miza readucerea lui Adrian Nastase în prim-plan decat pentru a afirma o optiune strategica a PSD, si anume pecetluirea aliantei cu PNL în vederea blocarii accesului la putere a oricarei forte politice care ameninta interesele lui Ion Iliescu si ale echipei sale. Numiti aceasta strategie restauratie daca doriti, dar la fel de bine o puteti numi "reactiune", în spiritul lui Caragiale, caci ea nu are alt scop decat împiedicarea progresului Romaniei pe calea democratiei si a statului de drept.

 Consiliul National a fost precedat de o campanie agresiva sustinuta de Adrian Nastase la Realitatea TV (mai ales), la Antena 3 si pe blog. Fostul premier si-a laudat realizarile si meritele, a deplans situatia tarii si si-a amenintat adversarii. În ultima faza, chiar înainte de CN, a început sa se lamenteze ca se încearca masluirea alegerilor prin modificarea listei invitatilor. În afara de "experienta sa politica", nu a avut însa nimic de oferit, demonstrand ca perioada petrecuta "în exil" nu l-a ajutat sa mediteze la soarta partidului si a tarii, ci doar la propria soarta, amenintata de dosarele DNA. Aparitiile mediatice ale domnului Nastase nu ar fi contat însa prea mult fara sprijinul primit din partea lui Ion Iliescu, adevaratul kingmaker al PSD. De altfel, Ion Iliescu este cel care a decis optiunea strategica a PSD mult înainte de CN de vineri. Contributia sa la sedinta din 22 februarie a fost, cum le placea comunistilor sa spuna, hotaratoare.

 Este trist pentru PSD ca a fost asa, pentru ca discursul lui Ion Iliescu a fost orientat spre trecut, nu spre viitor; a deplans destinul muncitorimii în capitalism – dupa ce cu cateva zile mai înainte calificase Europa drept "scarnava", si a abundat în resentimente fata de cei care l-au numit "produs expirat", pe un ton care-ti amintea de Caragiale ("eu bampir? Eu sug sangele poporului?") si în laude aduse propriei "întelepciuni". A fost un discurs care a alimentat nostalgiile inducand în sufletele celor prezenti dorul dupa vremurile cand PSD – condus de el însusi si de Adrian Nastase – era partidul-stat care controla tot ce misca, inclusiv Parchetul General si Parchetul National Anticoruptie. Astfel Ion Iliescu i-a convins usor pe delegati ca le va fi mai bine cu el si cu Adrian Nastase decat cu "prostanacul" pe care l-au ales în mod nesabuit în aprilie 2005. Sedinta CN din 22 aprilie 2008 s-a transformat astfel în razbunarea lui Ion Iliescu pentru congresul din 22 aprilie 2005, desi nu acesta a fost scopul sau principal. Domnul Iliescu a recomandat explicit nu numai alegerea lui Adrian Nastase în fruntea CN, ci si respingerea ideii unei motiuni de cenzura pentru provocarea alegerilor anticipate. Asa s-a ales praful de strategia lui Mircea Geoana de a gasi "o solutie pentru blocajul politic" actual, iar rezolutia votata de CN a cerut doar explorarea tuturor posibilitatilor pentru declansarea anticipatelor, desi se stie ca singura modalitate eficienta si la îndemana PSD de a realiza acest lucru este… motiunea de cenzura.

 Un cuvant si despre marele învins de vineri, Mircea Geoana. Trebuie sa fi fost greu pentru el sa-si vada zadarnicite eforturile organizatorice si propagandistice care ar fi trebuit sa-i bareze lui Adrian Nastase revenirea în conducerea partidului. Ordinea de zi fusese schimbata astfel încat alegerea presedintelui CN sa fie ultimul punct, în speranta ca delegatii lasati "sa voteze cum le dicteaza constiinta", mai numerosi decat alte dati, aveau sa fie convinsi ca Adrian Nastase strica imaginea partidului înainte de alegeri. Discursul lui Mircea Geoana a cuprins si cateva atacuri voalate la adresa rivalului sau: "Va veni clipa sa aratam si noi obrazul celor care stau pe la colturi si care pandesc congrese extraordinare atunci cand pe noi ne asteapta campanii electorale", a spus el, adaugand ca "daca ne mai furam singuri caciula vorbind de unitate si actionand în sens contrar, nu ne va crede lumea". Din pacate, pentru el, Ion Iliescu a fost mai elocvent, iar glumele deplasate si nesarate la care domnul Geoana a recurs între discursuri i-au diminuat si mai mult prestigiul. Cum presedintele CN este membru de drept în Biroul Permanent National, temerile lui Mircea Geoana ca va fi strivit de tandemul Iliescu-Nastase vor fi confirmate curand.

 Nu avem spatiul sa analizam cauzele esecului lui Mircea Geoana de a-si forma o echipa fidela. Sa spunem doar ca PSD nu a dorit niciodata sa fie reformat, asa-numitul "Grup de la Cluj" fiind mai popular în afara PSD decat în interiorul sau.

 Este greu sa nu vezi în tot ce s-a întamplat în ultimele saptamani în PSD un imens paradox si sa nu te întrebi de ce un partid care declara ca vrea sa castige alegerile readuce în conducerea sa un fost lider cu imaginea compromisa si cu dosare la DNA. Putem elimina acest paradox doar daca întelegem ca PSD stie de fapt ca nu mai poate castiga alegerile. Chiar si asa, ma veti întreba, de ce sa-l aduci înapoi pe Nastase, mai ales dupa ce seful socialistilor europeni, P.N. Rasmussen, ti-a trimis un mesaj prin care a cerut reforma si eliminarea coruptiei? Ei bine, pentru ca prezenta lui Adrian Nastase în conducerea PSD va garanta ca partidul nu se va alia cu PD-L dupa alegeri, iar PD-L, chiar daca ar castiga alegerile, cum prezic sondajele, ar ramane fara niciun partener posibil pentru a alcatui o majoritate parlamentara. Acesta este planul diabolic, menit sa-l forteze pe Traian Basescu sa accepte o guvernare PNL-PSD, chiar daca partidul sau ar castiga alegerile. Alte doua consecinte deloc neglijabile ale acestei strategii ar fi: 1) izolarea totala a presedintelui si 2) impunerea controlului politic asupra justitiei, inclusiv prin anihilarea DNA. Numai doua partide ai caror lideri au probleme cu justitia pot forma o astfel de alianta.

 Este de presupus ca Traian Basescu, cel care avertizase de altfel asupra acestui plan pe 7 februarie la TVR, pregateste o strategie de contracarare a adversarilor sai. Deocamdata însa, PNL si PSD se afla în plina ofensiva, sustinute cu motoarele turate la maximum de principalele televiziuni de stiri. Cu alte cuvinte, politica romaneasca se întoarce tot timpul în acelasi punct si ramane prizoniera lui Ion Iliescu.