Schimbarea PSD de la putere e iminentă. PNL e singura alternativă

Ce vă propuneți să realizați în mandatul dvs. la conducerea liberalilor? Spuneți-ne câteva ținte pe care vi le-ați fixat.

 

O politică serioasă, riguroasă, decentă, chiar dacă asta înseamnă mai puțin spectacol. Prioritățile tehnice sunt finalizarea programului de guvernare și, apoi, depunerea unei moțiuni de cenzură – doar așa putem să dăm României un guvern legitim, credibil, nu unul uzat cum este Guvernul Ponta.

 

Eu cred că România are nevoie de strategii și acțiuni de construcție, nu de politici publice de supraviețuire. Și are și capacitatea. România doar supraviețuiește, pentru că puterea politică îi consumă sau nu folosește exact partea de resurse care ar trebui utilizate într-un mare proiect de dezvoltare a țării. Îmi doresc să avem un program de guvernare așa cum merită românii. PNL construiește viitorul exercițiu guvernamental temeinic, cu oameni care și-au dat măsura competenței în domeniul în care au studiat și profesat și care au sperat mereu că vor putea schimba ceva. România are nevoie de un bun program de guvernare, dar și de o viziune modernă asupra statului. Statul și sistemul politic sunt printre acele domenii care nu au suferit transformări majore în ultimii 25 de ani. Este nevoie de o nouă Constituție și de reforme la nivelul administrației publice.

 

Prioritare pentru mine sunt trei domenii mari: sănătate, educație, infrastructură. Mai mult, aș vedea o dezbatere despre un plan comun, generat de mințile cele mai luminate din educație și cercetare, mediul de afaceri și mediul guvernamental, despre cum armonizăm domeniile din educație și arhitectura școlii românești, cu nevoia de mână de lucru a piețelor cu potențial de dezvoltare intern și internațional. Astfel încât, liceele, facultățile, școlile de meserii etc. să nu mai fie fabrici de șomeri.

 

 

Klaus Iohannis a „beneficiat“ de un vot negativ, cauzele sunt mai multe… Pe de altă parte, nici PNL nu a generat prea mare entuziasm din cauza a ceea ce s-a întâmplat în 2012. Nici președintele, nici PNL (ca parte a USL) nu și-au exprimat clar vreun regret. Dvs. ce credeți, a fost sau nu o greșeală în 2012?

 

Fuziunea PNL-PDL este cea mai mare fuziune care a avut loc, după 1990, și nu doar pe segmentul politic de dreapta. Fiecare partid vine cu un bagaj istoric, cu bune și rele. Important este ca în acest moment să privim în viitor. Rezultatul covârșitor al alegerilor din 16 noiembrie a exprimat și dorința românilor de a considera „trecut“ ceea ce s-a întâmplat în 2012, pronunțându-se în mod ferm pentru un „restart“ politic. Nu fac parte din categoria oamenilor care se dezic de propriile acțiuni politice, dar pot să admit unele erori, atunci când ele există. Din punctul meu de vedere, eroarea principală din vara acelui an a fost legată de viteza cu care s-au succedat evenimentele politice.

 

PNL trebuie să se deschidă către toți românii care au votat pentru Klaus Iohannis în ambele tururi, băsiști sau nu, pentru că este singurul partid capabil să fie alternativă la PSD. În acest moment, cred că românii așteaptă de la noi mai degrabă soluții decât regrete.

 

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1295/Alina_Gorghiu1.jpg

„În mandatul meu, vă asigur că liberalii nu vor merge să facă miting pentru nimeni ca să pună presiune pe justiție. Pentru mine și pentru PNL, problemele legate de integritate și percepția asupra partidului sunt extrem de importante.“

 

 

 

PSD și Ponta afirmau, după înfrângerea din alegeri, că au înțeles mesajul electoratului, totul rămânând însă la nivel discursiv. Ce a înțeles PNL din acest mesaj?

 

PSD și Ponta au devenit mieroși în discurs, dar la fel de găunoși în metehne și acțiuni. Aș aminti doar de ordonanța pe care Victor Ponta și-a dat-o recent pentru propria persoană. Vi se pare că au înțeles de ce au pierdut? PSD este azi lupul îmbrăcat în hainele bunicuței. Noi am înțeles că „România lucrului bine făcut“ e un concept, care trebuie rapid umplut de acțiune politică, și că atitudinea noastră, a tuturor, nu doar a actualului președinte al României, contează enorm pentru cetățeni. Nu ne îmbătăm cu apă rece, nu fluturăm procentele obținute ca pe o victorie a noastră, dimpotrivă, ne preocupă foarte tare felul în care trebuie să răspundem orizontului de așteptare uriaș rezultat în urma alegerilor prezidențiale.

 

Am înțeles că occidentalizarea României este esențială, că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, că modestia, moderația, cumpătarea și corectitudinea sunt esențiale pe termen lung. Am înțeles că trebuie să transformăm agenda publică în agendă politică, atât în parlament, cât și la partid, atât în teritoriu, cât și la centru. Cine nu va înțelege aceste lucruri se va autoizola, pentru că alegătorii sunt pregătiți pentru schimbări semnificative și chiar surprinzătoare pentru societate.

 

 

Cum veți gestiona relația cu PDL? Sunt tensiuni, în special în teritoriu, generate de fuziune?

 

Consolidarea PNL este crucială. PNL are în acest moment o oportunitate uriașă: coagularea dreptei într-o singură formațiune politică mare, coerentă, consistentă. Vă reamintesc că au existat încercări continue în acest sens după ‘90 încoace, dar politica de alianțe a eșuat de fiecare dată. Și din acest punct de vedere, suntem obligați la succes în acest proces de fuziune.

 

Nu spun că e ușor. Sunt orgolii, sunt unele tensiuni în câteva locuri, dar contextul și deschiderea, pe care o regăsesc și la nivel de copreședinție, și mai jos, pe diferite paliere, este mare, pentru că avem, ca liant, un obiectiv comun: lupta pentru România împotriva unui partid nociv și totalitar. PSD reușește să fie democrat doar în opoziție; cum ajunge la guvernare, cum își dorește să acapereze statul.

 

Dacă vrem să fim credibili la guvernare și câștigători în alegeri, fuziunile locale din PNL trebuie să se încheie rapid. Semnalele sunt foarte bune. Am reușit să fim uniți în noiembrie 2014, putem să fim cel puțin la fel de coerenți ca echipă, la alegerile locale și parlamentare.

 

 

Discursul preşedinteluilui Iohannis de la CSM a generat controverse, în special afirmațiile legate de „justiția ca supraputere“, „scurgerea de informații către presă“, introducerea procurorului general în CSAT, lucru care ar încălca separația puterilor în stat. Care este opinia dvs., a PNL față de aceste chestiuni? V-a consultat președintele în prealabil?

 

Nu am să intru pe fondul fiecăreia dintre teme, căci nu cred că ne permite spațiul, dar sunt convinsă că la nivel de analiză a discursului ați sesizat mesajele implicite și acelea mi se par foarte clare și importante. Președintele s-a declarat un suținător al consolidării justiției, dar a menționat că dorește să fie un susținător al echilibrului între puterile în stat și a pledat pentru evitarea dezechilibrelor în democrație.

 

Unele dintre dezechilibre pot proveni chiar și din obiceiul de a nu fi respectate toate regulile într-un sistem, ci numai unele, după bunul plac. Președintele Iohannis nu a vorbit despre drepturile mass-media, ci s-a referit strict la atribuțiile CSM și ale Inspecției Judiciare legate de conduita magistraților care instrumentează dosarele penale. Cât despre prezența procurorului general în CSAT, e cunoscut faptul că, ori de câte ori a fost invitat procurorul general în acest for, nu s-a pus problema discuției despre dosare penale, ci strict despre amenințările la adresa siguranței naționale. Propunerea trebuie analizată și dezbătută în perioada următoare cu factorii de decizie din justiție, cu organizații profesionale și cu societatea civilă. La finalul discuțiilor și dezbaterilor, sunt sigură că se va contura o soluție care va întări justiția.

Baronii iau deciziile în PSD

Apel către parlamentari

PSD este un castel de nisip – se dărâmă la cel mai mic val, pentru că acțiunile lor tulbură guvernarea și afectează negativ viața românilor. Deciziile sunt luate de baroni, iar acesta este doar începutul. Va fi foarte limpede acest lucru la Congresul PSD. Din nefericire, PSD la guvernare repetă aceleași greşeli, care îi aruncă în opoziție pentru perioade îndelungate.

Dacă vor să demonstreze că sunt capabili să pună în practică ceea ce vor românii pe care îi reprezintă în colegii, vor vota pentru moțiune. Fac un apel, în acest sens, către toți parlamentarii: țineți cont că aceia care nu vor vota pentru moțiunea de cenzură vor fi sancționați de alegători, la pachet cu PSD și Victor Ponta.

 

Discursul referitor la „scurgerea informațiilor către presă“ și justiția ca „supraputere“ este încă specific PSD, poate de aceea a și generat atâtea controverse. Dvs., de exemplu, susțineți că dosarele „aflate în etapa secretă“ nu trebuie să ajungă în presă, că așa spune legea. De acord, dar majoritatea „stenogramelor“ și a dosarelor sunt din rechizitorii sau de la avocații inculpaților, deci din faza publică. Despre acestea ce părere aveți? E bine sau nu să ajungă în presă, e util pentru public?

 

Mai întâi de toate, vreau să vă spun că libertatea, în sine, și libertatea de exprimare sunt printre cele mai importante valori ale liberalismului, ale PNL și ale mele personal. Liberalism înseamnă, printre altele, respectarea libertății de expresie și asigurarea unui cadru lipsit de orice tip de cenzură în care mass-media să își desfășoare activitatea. Am probat acest lucru, atât în intervențiile mele publice, de-a lungul timpului, cât și în acțiunea politică. De exemplu, chiar anul trecut, am reușit să contribui la abrogarea unui articol din Codul Penal care stabilea că o persoană care face declaraţii publice nereale, referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.

 

Voi considera tot timpul că este util, bine și necesar ca populația să aibă acces la toate informațiile care au caracter public, reglementat, atât în ceea ce privește cazul rechizitoriilor, cât și în ceea ce privește cheltuirea banului public, averea demnitarilor etc.

 

Coagularea dreptei

Momentul 2012

Consolidarea PNL este crucială. PNL are în acest moment o oportunitate uriașă: coagularea dreptei într-o singură formațiune politică mare, coerentă, consistentă. Au existat încercări continue în acest sens după ‘90 încoace, dar politica de alianțe a eșuat de fiecare dată. Și din acest punct de vedere, suntem obligați la succes în acest proces de fuziune.

Rezultatul covârșitor al alegerilor din 16 noiembrie a exprimat și dorința românilor de a considera „trecut“ ceea ce s-a întâmplat în 2012, pronunțându-se în mod ferm pentru un „restart“ politic. (…) Din punctul meu de vedere, eroarea principală din vara acelui an a fost legată de viteza cu care s-au succedat evenimentele politice.

 

Președintele Klaus Iohannis spunea că a venit timpul ca MCV să fie ridicat. Care este părerea dvs. referitor la acest lucru? Mai este util MCV? Ce ar trebui să se întâmple, care ar fi momentul când nu vom mai avea nevoie de MCV?

 

MCV a fost un instrument util României, iar datorită acestui instrument justiția din România a realizat progrese importante în ultimii ani. Nu e mai puțin adevărat că, în condițiile în care încă avem la putere un partid care din când în când încearcă să facă din statul de drept un stat de partid, e de înțeles de ce încă mai sunt reticențe în plan internațional cu privire la soliditatea reformelor. Mai mult, poate cea mai deranjantă situație, în continuare, este aceea că state membre, precum Olanda, leagă MCV de acordarea statutului de țară Schengen pentru România, exclusiv din interese de politică internă. Astfel de atitudini poate ar trebui rediscutate într-un cadru mai larg, în forurile europene, pentru că merităm un tratament egal cu toate țările membre. Eu cred că România va putea în curând să funcționeze la standarde europene și fără să aibă neapărat un astfel de mecanism, dar înțeleg că unii parteneri europeni sunt încă reticenți la ridicarea MCV. Cred că, odată cu scoaterea PSD de la guvernare, credibilitatea noastră externă se va îmbunătăți consistent.

 

 

Când estimați că se va adopta pachetul referitor la legile electorale, în special votul electronic, o mare așteptare a celor din diaspora? Pentru a putea fi folosit la alegerile parlamentare din 2016, legea trebuie votată cel târziu în toamnă. Se va reuși acest lucru, știut fiind că PSD are o mare abilitate în tărăgănarea lucrurilor? Ce veți face în mod concret în această situație?

 

Deocamdată, am reușit să-l convingem pe d-l Zgonea să deblocheze Comisia îndrituită să corecteze legislația electorală, pentru a putea relua discuțiile. Reprezentanții noștri în biroul permanent și liderii de grup vor fi atenți ca lucrările comisiei să se desfășoare în timp alert, iar raportul să fie pus în dezbaterea plenului cât mai rapid. Vom menține presiunea pe actuala putere pentru finalizarea cât mai rapidă a dezbaterilor și votarea proiectului de lege, sper, în martie–aprilie.

 

 

Discursul anticorupție adoptat de Iohannis, între tururi, i-a adus mare parte din voturile necesare câștigării președinției. Care este poziția PNL față de penalii din partid? Veți avea o regulă aplicabilă tuturor, inclusiv lui Varujan Vosganian și Tudor Chiuariu, condamnat la închisoare cu suspendare și mai nou pus sub urmărire penală în dosarul retrocedărilor, în care a fost arestat Hrebenciuc? Încă nu ați lămurit situația lor, în pofida promisiunilor președintelui și a așteptărilor electoratului.

 

Așa cum am discutat și în interiorul partidului, statutul PNL se aplică pentru toată lumea din partid. Nu se pot face derogări. El a fost adoptat și de PDL, și de PNL. Eu nu am să comentez deciziile justiției sau cazuri punctuale, din respect pentru aceasta și pentru dreptul la prezumția de nevinovăție. În mandatul meu, vă asigur că liberalii nu vor merge să facă miting pentru nimeni ca să pună presiune pe justiție.

 

Pentru mine și pentru PNL, problemele legate de integritate și percepția asupra partidului sunt extrem de importante. Dați-mi voie, totuși, să îmi exprim un punct de vedere asupra acestui subiect pe 23 ianuarie, mai întâi, în cadrul Biroului Politic al PNL, și mai apoi public. Pe 23 ianuarie sau până atunci se va tranșa această problemă.

 

 

Mai mulți lideri liberali au vorbit despre necesitatea preluării guvernării. Pentru aceasta însă ar fi nevoie de schimbarea majorității parlamentare, dar PNL a luat oficial decizia de a nu primi traseiști. Cum veți reuși în mod concret să schimbați Guvernul Ponta, dacă PSD are majoritatea în parlament?

 

Soluția corectă ar fi alegerile anticipate. Acest lucru a reieșit și din votul dat de români la 16 noiembrie. Dar nu suntem naivi, e foarte greu să determinăm anticipate. O soluție realistă este moțiunea de cenzură. Vă asigur însă că noi nu vom negocia sau sprijini traseiști, ci vom miza pe toți parlamentarii care înțeleg, ca și noi, că PSD la guvernare este consumat, decredibilizat și o frână pentru toată România. Nu vom face loc în partid pentru un vot punctual împotriva Guvernului Ponta.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1295/Alina_Gorghiu2.jpg

„Vă asigur că noi nu vom negocia sau sprijini traseiști.“

 

Dacă înțeleg asta și vor să demonstreze că sunt capabili să pună în practică ceea ce vor românii pe care îi reprezintă în colegii, vor vota pentru moțiune. Fac un apel, în acest sens, către toți parlamentarii: țineți cont că aceia care nu vor vota pentru moțiunea de cenzură vor fi sancționați de alegători, la pachet cu PSD și Victor Ponta. Din acest motiv, cred că schimbarea PSD de la putere e iminentă.

 

 

Credeți că PSD se va diviza, că va apărea un nou partid de stânga? Cum va influența asta scena politică și poziționarea PNL?

 

PSD este un castel de nisip – se dărâmă la cel mai mic val, pentru că acțiunile lor tulbură guvernarea și afectează negativ viața românilor. Deciziile sunt luate de baroni, iar acesta este doar începutul. Va fi foarte limpede acest lucru la Congresul PSD.

 

Din nefericire, PSD la guvernare repetă aceleași greşeli, care îi aruncă în opoziție pentru perioade îndelungate. Vă reamintesc că, până la Guvernul Ponta, PSD a stat în opoziție opt ani. Este evident că nu este capabil să învețe din propriile greșeli. Pe de altă parte, nici nu văd posibilă pulverizarea acestui partid, pentru că a fost întotdeauna tributar unei discipline ferme de partid și unei ierahii ferme.

 

 

Există deja voci critice în spațiul public care îl acuză pe președinte de o prea mare toleranță în relația cu PSD și Ponta. Parte a electoratului care l-a votat pe Iohannis se raportează la modelul Băsescu, adică așteaptă o mai mare fermitate în relația cu PSD. Președintelui Iohannis i se reproșează deja că se apropie mai mult de modelul Iliescu – liniște și pace. Ce tip de președinte credeți că ar trebui să fie Iohannis?

 

Președintele încearcă să genereze un acord politic pe deplin justificat, în privința bugetului armatei. Este vorba, pe de-o parte, de respectarea unor angajamente asumate de liderii politici români, în numele țării, încă de la semnarea la Washington, în 2003, a Acordului de aderare a României la NATO, iar pe de altă parte, înseamnă o investiție în siguranța, în securitatea națională și în siguranța fiecăruia dintre cetățenii României. Medierea este parte din rolul fundamental al președintelui României, așa cum este definit de actuala Constituție, și un semn de normalitate. Observ că d-l Ponta încearcă acum să simuleze o apetență pentru dialog politic, la nivel de partide. Face acest lucru pentru a se relegitima politic, se străduiește să arate că domnia sa este cel care se află în centrul medierii publice. Rolul domniei sale, ca prim-ministru, este, însă, altul: să nu dea, de exemplu, ordonanțe de urgență pentru interese personale, de grup sau de partid, așa cum s-a întâmplat, atât înaintea alegerilor prezidențiale, cât și după. Ne-am fi bucurat să aibă dorința de a cere părerea opoziției pe aceste chestiuni. În rest, cred că există o serie de teme foarte importante pentru România, care țin de anumite reforme structurale, care nu au un caracter partinic, doctrinar. Un astfel de exemplu este reforma instituțională și politică. Mă refer la o nouă Constituție, la finanțarea partidelor politice, la elaborarea unui nou Cod electoral. Cred că în privința unor astfel de subiecte este necesară continuarea consultărilor politice, la nivelul președintelui, ca garant constituțional al neutralității politice.

 

 

 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!