Sedinta pe tema legii Big Brother, la sediul MAI. Participa sefii Parchetelor

0
28

La sediul Ministerului Afacerilor Interne are loc o intalnire pe tema legii securitatii cibernetice, la care participa sefii Parchetelor. Legea Securitatii Cibernetice (numita Legea Big Brother 3) a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de Senat si prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT.Actul nu a fost promulgat inca de presedintele Klaus Iohannis si este atacat in prezent la Curtea Constitutionala, relateaza Hotnews.

 

Serviciul Roman de Informatii afirma, in urma cu doua zile, intr-un comunicat, ca legea securitatii cibernetice, fata de care mai multe organizatii non-guvernamentale si-au exprimat opozitia, este "indispensabila" facilitarii unor masuri impotriva agresiunilor cibernetice, in  "contextul actual al cresterii fara precedent a riscurilor si amenintarilor cibernetice".

 

 

Controverse privind Legea Securitatii Cibernetice


Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.

13 organizatii non-guvernamentale au facut un apel, in 22 decembrie 2014, catre presedintele Klaus Iohannis, catre liderii grupurilor parlamentare, catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si catre Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constitutionala asupra Legii Securitatii cibernetice, care, in forma adoptata recent de Parlament, ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata.

 

CITITI SI: Consiliul pentru Combaterea Discriminarii: Legea BIG BROTHER este DISCRIMINATORIE


Principala problema semnalata de ONG-uri o reprezinta "accesul la date informatice intr-un mod extrem de vag pentru foarte multe institutii".

Art 17 din Legea Securitatii Cibernetice prevede, in forma actuala, ca detinatorii de infrastructuri cibernetice au o serie de responsabilitati, printre care:

a) Sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii".

 

CITITI SI: SRI: Legea SECURITATII cibernetice, INDISPENSABILA, in contextul cresterii riscurilor si AMENINTARILOR CIBERNETICE

 

"Asta inseamna ca oricare din aceste institutii, daca are o solicitare motivata, ar trebui sa fie lasata sa aiba acces la datele detinute. Cine stabileste daca aceasta solicitare este suficient de motivata si daca datele sunt relevante? De ce nu un judecator, asa cum prevede acum Codul de procedura penala (art 138 si 140)"au semnalat ONG-urile.
 

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!