Sondaj INSCOP. Noua ALIANTA DE DREAPTA strange 30%, PSD- 43,5%. FINALA STRANSA intre Victor Ponta si Klaus Iohannis – 52,8% la 47,2%

0
4

Premierul Victor Ponta pare marele favorit să-i succeadă lui Traian Băsescu la Cotroceni, deşi, paradoxal, încă nu şi-a anunţat oficial candidatura,  potrivit unui sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“.

Singurul care i-ar putea ţine piept premierului ar fi proaspătul preşedinte al PNL, Klaus Iohannis, aflat şi el, deocamdată, la stadiul de potenţial candidat. În rest, niciun alt nume, fie el de dreapta, de stânga sau independent, nu i-ar putea sufla lui Ponta fotoliul prezidenţial.

Însă, până să ajungem la turul doi, la finala Ponta-Iohannis, să vedem cum vor depăşi cei doi lideri etapele preliminare: bătălia internă din partid pentru desemnarea oficială a candidatului şi disputa din primul tur. În ceea ce priveşte propunerile de candidaţi ai partidelor politice, 62,9% dintre respondenţi îl preferă pe Victor Ponta ca prezidenţiabil al PSD, comparativ cu Mircea Geoană, care ar fi preferat de 37,1%.

 Astfel, Mircea Geoană, fost preşedinte timp de o noapte în urmă cu cinci ani, se vede scos în afara jocului, deşi mai spera, poate-poate, ca el să fie candidatul PSD la prezidenţiale, iar Victor Ponta să rămână premier. De partea cealaltă, disputa Klaus Iohannis – Crin Antonescu, care va fi decisă peste o săptămână în Delegaţia Permanentă a PNL, este la fel de dezechilibrată: 66,1% dintre respondenţi îl preferă drept candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis, în timp ce Crin Antonescu ar fi preferat de 33,9% dintre cei chestionaţi. Dacă ne raportăm la opţiunile celor care declară că vor merge sigur la vot sau probabil vor merge la vot la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta şi Klaus Iohannis îşi măresc, uşor, avansul în faţa lui Mircea Geoană, respectiv Crin Antonescu. MRU, în picaj Puşi să bifeze un nume dintr-o listă cu variante predefinite, cei mai mulţi români l-au ales pe Victor Ponta (Alianţa PSD-UNPR-PC) ca viitor preşedinte al României.

 

CITITI SI:  Klaus IOHANNIS ar fi INVINS de Victor Ponta sau Mircea Geoană în ALEGERILE PREZIDENTIALE – SONDAJ CURS

 

Astfel, candidatul stângii ar fi votat de 43,6% dintre respondenţii care au o opţiune clară de răspuns, adică 68,1% dintre respondenţii care au ales un nume de candidat (cifrele rezultă din eliminarea opţiunilor de răspuns „altcineva“, „nu sunt hotărât“, „nu voi vota“, „nu ştiu/nu răspund“). Victor Ponta este urmat de Klaus Iohannis (PNL-PDL) cu 31,2% şi, la mare distanţă, oarecum surprinzător, de Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) cu 9,6% dintre opţiuni. Pe locul patru în intenţia de vot se situează liberal-reformatorul Călin Popescu Tăriceanu (măsurat ca independent) cu 4,5%, urmat de ministrul demisionar al Culturii, Kelemen Hunor (UDMR), cu 3,5%. „Tribunul“ Corneliu Vadim Tudor (2,8%), Cristian Diaconescu (PMP) cu 2,6% şi Dan Diaconescu (PPDD) cu 2,2%, intră doar în marja de eroare. 5,2% din totalul populatiei aleg varianta „altcineva”, 16,2% nu sunt hotărâţi, 6,5% nu ar vota, în timp ce 4% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

 

Ponta şi Iohannis, în finală Marea finală electorală, turtul doi al alegerilor prezidenţiale, prefigurează o lupta acerbă între stânga şi dreapta, între Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenţiale pentru turul doi şi ar avea de ales între Victor Ponta şi Klaus Iohannis, 52,8% din respondenţi ar vota pentru Victor Ponta în timp ce 47,2% l-ar alege pe Klaus Iohannis. Balanţa ar putea fi inversată de cele un milion şi jumnătate de voturi venite din partea etnicilor maghiari, care l-ar putea prefera pe Iohannis pentru simplul fapt că şi el este minoritar.

 

În plus, Iohannis vine din partea PNL, iar electoratul maghiar votează, de regulă, cu candidaţii de dreapta la prezidenţiale. Raportat la populaţia care declară că se va prezenta la vot (65,9% din eşantion), Victor Ponta ar obţine în turul al II-lea 54,8%, în timp ce Klaus Iohannis ar fi votat doar de 45,2%, situaţie nu tocmai roz pentru neamţul Iohannis, care speră să atragă voturi de la electoratul total dezinteresat de politică, absent de la urne la ultimele alegeri. „Datele sugerează că nehotărâţii şi cei care vin la vot doar la alegerile prezidenţiale vor fi miza principală a bătăliei prezidenţiale“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP. În afară de Klaus Iohannis, ceilalţi candidaţi ai dreptei au şanse infime sau doar teoretice de a-l învinge pe Victor Ponta într-o confruntare de tur doi. Dacă ar avea de ales între Victor Ponta şi Mihai Răzvan Ungureanu, 58,3% dintre respondenţi ar vota pentru Victor Ponta, în timp ce 41,7% l-ar alege pe Mihai Răzvan Ungureanu.

 

Raportat la populaţia care declară că se va prezenta la vot (65,9% din eşantion), Victor Ponta ar obţine în turul al II-lea 62,6%, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu ar fi votat de 37,4%. „Încă nu am intrat în atmosfera electorală“ Fostul prezidenţiabil al USL, Crin Antonescu, se vede acum surclasat de fostul său partener politic. 60,7% dintre respondenţi ar vota pentru Victor Ponta în timp ce 39,3% l-ar alege pe Crin Antonescu, deşi o astfel de confruntare se dovedeşte, pe zi ce trece, utopică. Premierul ar câştiga la pas şi un posibil duel cu Cătălin Predoiu: 66,7% l-ar prefera pe liderul PSD, în timp ce 33,3% l-ar alege pe Cătălin Predoiu. Cel mai slab dintre candidaţii dreptei se dovedeşte a fi Cristian Diaconescu, susţinut de PMP şi, implicit, de Traian Băsescu. Fostul ministru de Externe ar fi votat de numai 32, 5% din respondenţi, în timp ce Ponta ar atinge 67,5%.

 

„Rezultatele măsurătorii opţiunilor electorale ale românilor pentru alegerile prezidenţiale trebuie analizate cu moderaţia impusă de faptul că, deşi au mai rămas mai puţin de patru luni până la alegeri, încă nu am intrat în atmosfera electorală, încă nu cunoaştem toţi candidaţii, încă nu au fost prezentate proiectele candidaţilor. Clarificarea acestor aspecte ar putea produce efecte asupra opiniei publice, cu implicaţii asupra opţiunilor electorale pentru alegerile prezidenţiale“, arată Remus Ştefureac. Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda „Adevărul“ în perioada 1 – 6 iulie 2014, pe un eşantion de 1.055 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Prezenţa, spre 50% Spre deosebire de alegerile europene, intenţia declarată a românilor de a se prezenta la votul pentru alegerile prezidenţiale este semnificativ mai mare. 48,6% afirmă că se vor prezenta în mod sigur la vot şi 17,3% sunt ceva mai temperaţi, afirmând că, probabil, se vor prezenta la vot. Cumulat, răspunsurile pozitive în privinţa prezenţei la vot la alegerile prezidenţiale însumează 65,9% dintre opţiuni. 6,4% afirmă că sigur nu se vor prezenta, în timp ce 7,9% spun că probabil nu se vor prezenta la vot. De asemenea, 15,9% încă nu s-au hotărât, în timp ce 3,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

PNL in crestere, PDL stagneaza

 

Alianţa dintre PNL şi PDL, care, conform planului, urmează să se concretizeze într-un singur mare partid de dreapta, numit tot PNL, pare că îşi atinge scopul electoral: comasarea electoratelor. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, un partid format din fuziunea PNL şi PDL ar obţine 29,8% din totalul voturilor, arată un sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“. Chiar dacă se apropie de 30%, noul partid de dreapta este încă departe de alianţa de stânga. PSD, împreună cu partidele- breloc PC şi UNPR, ar strânge 43, 5% din voturi, într-o confruntare pentru alegerile parlamentare.

Pe locul trei s-ar situa PMP, cu 7%, semn că partidul condus de Elena Udrea şi îndrumat politic de Traian Băsescu a stagnat. Singurul partid care ar mai trece pragul electoral ar fi UDMR, cotat la obişnuitul 5,4%, în timp ce partide ca Forţa Civică (3, 6%), neabsorbit încă de PDL, PRM (3,3%), PPDD (2,8%) şi PNŢCD (1,2%) ar intra abia în marja de eroare. Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eşantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opţiune pentru un partid.

 

CITITI SI:  Votanții PNL, cei mai FAVORABILI fuziunii PNL-PDL. 35,4% dintre repondenți considera fuziunea o idee proastă, în timp ce 29,4% o consideră o idee bună – sondaj INSCOP

 

 Sociologii de la INSCOP Research au măsurat şi separat intenţia de vot pentru cele două mari partide de dreapta: PNL şi PDL. Concluzia este următoarea: liberalii au crescut semnificativ, în timp ce viitorul partid-frate, PDL, a stagnat. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar obţine 19,3%, cu mai bine de patru procente peste scorul obţinut la alegerile europarlamnetare. Dacă liberalii, luaţi separat, ar atinge pragul de 20%, democrat-liberalii lui Vasile Blaga, cu 12%, au coborât puţin sub pragul înregistrat la scrutinul european. Cu sau fără fuziunea partidelor de dreapta, sondajul arată că alianţa de stânga, ce gravitează în jurul PSD, sare puţin peste pragul de 40%. În acest caz, cu PNL şi PDL luate separat, PSD ar obţine 42, 4% din voturi, acelaşi procent pe care l-a obţinut la europarlamentare în urma redistribuirii. „Câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianţa PSD-UNPR-PC ar fi putut influenţa intenţia de vot ca urmare a fenomenului asocierii cu câştigătorul alegerilor recente“, arată analiza INSCOP. La polul opus, clasamentul rămâne neschimbat: PMP ar strange 7,5%, UDMR, tradiţionalul 5, 4%, în timp ce Forţa Civică, PRM şi PPDD, ajuns la un minim istoric de 2,8%, n-ar intra în Legislativ.

 

În ceea ce priveşte identificarea ideologică, 40,3% din populaţie nu se consideră ca aparţinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). Totuşi, 9,2% declară că nu ştiu ce înseamnă „de stânga“ sau „de dreapta“. „Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populaţie care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populaţie, deşi nu o recunoaşte deschis, nu are o identificare ideologică şi implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populaţia implicată marginal în viaţa politică“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 6 iulie, pe un eşantion de 1.055 de persoane.

Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Votul obligatoriu, da şi nu Ipoteza introducerii votului obligatoriu împarte românii în două tabere relativ egale. 44,6% sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulţi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Pe de altă parte, 41,7% nu sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu deoarece consideră că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine. 13,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. „Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc“, analizează Remus Ştefureac.

 

SURSA: „Adevărul“

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!