Vine iarna: pe cine alegem la parlamentare?

0
22

Mai sunt trei luni până la alegeri, iar partidele politice trebuie să demonstreze că au capacitatea de a trece peste relațiile clientelare și de afaceri din interior și să producă liste de candidați care să reprezinte opțiuni reale de vot.

 

Vasile Blaga, copreședintele PNL, declara re­cent că cei care vor să se regăsească pe locuri elibigile pe listele de partid pentru alegeri trebuie să contribuie financiar la cam­panie. Cu alte cuvinte, dacă vrei să candidezi și să fii ales – în condițiile în care numărul de par­la­men­tari se va reduce la 466, cu 122 de locuri, iar lupta va fi și mai crâncenă -, este im­portant să ai bani, restul con­tează mai puțin. Și aceas­­ta pare să fie logica prin care partidele politice își ges­tionează resursele uma­ne și listele pentru alegeri, codurile de con­duită fiind mai degrabă niște reguli for­male.

 

Am aflat mai multe săptămâna trecută, într-o conferință cu te­ma Transparenţă şi integritate în viaţa publică românească, organizată de Expert Forum în parteneriat cu Institutul Republican In­ter­național, despre cum își gestionează par­ti­dele candidații și cum se asigură că aceștia sunt integri. Partidele au fost invitate să răspundă la trei întrebări legate de modul în care acestea internalizează codurile de integritate și măsurile anticorupție.

 

Senatoarea PSD Gabriela Crețu a afirmat că toate partidele au probleme cu corupții, cu migratorii, cu influența finanțatorilor pu­ternici, iar codurile de conduită sunt un mijloc de suplinire a ideologiilor care tind să dispară – o afirmație care pare să con­funde substanța de idei a unui partid cu principiile prin care alege și gestio­nează membri.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-septimius-parvu-1.jpg

Aspect din timpul conferinţei cu tema Transparenţă şi integritate în viaţa publică românească

 

Pentru deputatul liberal Ionuț Stroe, pro­blema este atât la partide, cât și la in­di­vizi, iar partidele trebuie să ia măsuri îna­inte ca membrii lor să ajungă în justiție. PNL ar fi aplicat principii de transparență și integritate, înainte de a fi transpuse în no­ua legislație electorală. Mai mult, par­ti­dul a „plătit“ prin impunerea unor reguli drastice și au renunțat la patru primari de reședință de județ, pe care i-ar fi preluat alte partide. Cu toate acestea, experiența de la București, unde PNL a schimbat trei candidați (unii cu probleme penale sau de imagine) pentru func­ția de primar general, ara­tă că, în realitate, cri­te­rii­le practice de selecție sunt diferite de teorie.

 

Reprezentanții partidelor văd o soluție pentru schim­barea resurselor interne în alegător: el/ea trebuie să fie cel care alege de fapt, chiar dacă oferta este una limitată la candidați cu probleme. Este cert că cetățenii au mai mare în­cre­dere în DNA, și nu în partide, pentru că le consideră principalele vinovate pentru problemele din educație, sănătate, infra­structură etc., susține liderul PMP, Eugen To­mac. De asemenea, partidele sunt prin­se în lupte interne de putere și uită de obi­ec­tivele pentru care au fost create: re­pre­zentativitate publică, dialog cu cetă­țeanul și crearea de politici publice.

 

Și pentru că partidele sunt oglinda so­cie­tății, pentru liderul UDMR, Kelemen Hu­nor, partidele se pot schimba, dacă cetă­țenii nu vor mai alege corupți cu 70-80% din voturi. Însă să determini cetățenii să nu mai voteze personaje precum Cătălin Chiricheș, Cătălin Voicu, Olguța Vasilescu sau Adrian Mladin, primarul din Jilava ales de două ori din arest, este dificil. Cul­tura civică nu se formează pur și simplu, iar la capitolul educației în acest sens sun­tem foarte deficitari. Lipsa de cultură ci­vi­că și politică, lipsa de interes sau captura locală sunt motive pentru care votul con­știent nu pare o soluție pe termen scurt.

 

Cel mai evident, soluția este o combinație între voința politică a partidelor de a pune pe liste persoane capabile, integre și fără probleme penale și intenția alegătorilor de a vota (dacă au între ce alege) cea mai bună variantă pentru comunitate. Dar pri­mul pas trebuie făcut de către partide, ca­re trebuie să își impună mecanisme clare și aplicabile de selecție a membrilor și can­didaților.

 

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/foto-septimius-parvu-2.jpg

Aspect din timpul conferinţei cu tema Transparenţă şi integritate în viaţa publică românească

 

Fostul prim-ministru al Lituaniei, Andrius Kubilius, a arătat că una dintre metodele prin care un par­tid poate funcționa într-un mod mai transparent și democratic es­te organizarea de alegeri primare. Cu alte cuvinte, candidații de pe liste sunt aleși de colegii de partid în cadrul unor alegeri or­ganizate în interiorul formațiunii poli­ti­ce. Practica a arătat că fiecare dintre ei tre­­buie să lucreze din greu pentru a-și cunoaște colegii și pentru a-i convinge să îi voteze. Pe de altă parte, trebuie să exis­te o competiție reală, în care există mai mulți candidați. Experiența PSD pentru ale­gerea lui Liviu Dragnea ca președinte, în care a fost singurul candidat, arată că de fapt nu este o competiție reală, ci doar un simulacru.

 

O altă metodă de a crește competiția și diversitatea candidaților la alegeri este li­be­ralizarea pieței partidelor și a finanțării cam­paniilor – punct susținut și de Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați România -, astfel încât alternative din afara partidelor clasice să aibă șanse reale și astfel să le de­termine și pe acestea dintâi să își recon­si­dere candidaturile. Deși primii pași au fost făcuți prin modificările din 2015, legis­lația rămâne restrictivă și neprietenoasă cu partidele noi (pentru că nu putem vor­bi de partide locale în sensul adevărat al cuvântului), mai ales că acestea se vor des­ființa, dacă nu depun o listă completă de can­didați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin trei circumscripții electorale, în cazul alege­ri­lor parlamentare. Cu alte cuvinte, degeaba avem partide care se pot înființa cu trei membri, dacă acestea dispar la alegerile următoare – o prevedere care de altfel es­te discutabilă din punct de vedere consti­tu­țional. De asemenea, alegerea primarilor în­tr-un singur tur de scrutin este un fac­tor negativ pentru democratizarea vieții politice, mai ales că primarul în funcție es­te avantajat și are șanse mari să iasă, având la dispoziție o imagine construită în timp și popularitate, resurse publice și sprijinul partidului.

 

Cert este că mai sunt trei luni până la alegeri, iar partidele po­litice trebuie să demonstreze că au capacitatea de a trece peste re­lațiile clientelare și de afaceri din interior și să producă liste de can­didați care să reprezinte opțiuni reale de vot. Pentru a propune liste de candidați, tre­buie să strângă semnături, termenul li­mită pentru depunerea candidaturilor fi­ind 27 octombrie. Pentru a putea depune lis­te de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, partidele trebuie să strângă cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral la nivel na­țional. Cu toate acestea, nu există încă lis­te cu candidați și nici măcar nume, în afa­ra câtorva care au fost vehiculate în presă. Partidele vor cere cetățenilor să le dea un vot în alb, de încredere, în condițiile în ca­re sunt considerate ca una dintre entitățile ce­le mai nepopulare și corupte din Româ­nia. Nimic nu va opri partidele să folo­sească ace­le semnături după propriul plac.

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here
Please enter your comment!